Codul Fiscal: Puterea şi Opoziţia au bătut palma peste cadavrul bugetului

Vasile Blaga şi Victor Ponta s-au lăudat concomitent că au convins tabăra adversă să adopte Codul Fiscal în forma agreată de fiecare în parte FOTO Adevărul

PSD şi PNL au ajuns la un acord privind scăderea TVA la 20%, nu la 19%, şi amânarea reducerii accizelor la carburanţi şi alcool. Totuşi, aceste măsuri acoperă doar o mică parte din deficitul bugetar sau, după caz, trei pomeni electorale.

Negocierile pe Codul Fiscal au adus un nou acord între PSD şi PNL, în condiţiile în care cele două partide s-au înţeles pentru o scădere etapizată a TVA, dar şi pe amânarea reducerii accizelor la carburanţi şi alcool. 

„Principalul amendament este acela că vom avea o scădere a TVA în trepte: prima treaptă va fi de 20%, odată cu intrarea în vigoare a Codului, de la 1 ianuarie 2016, şi, după aceea, de la 1 ianuarie 2017, 19%“, a spus Eugen Nicolicea, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, la finalul discuţiilor dintre toţi liderii politici. 

Acordul dintre PSD şi PNL nu este deloc surprinzător: social-democraţii au obţinut exact cota de TVA pe care a propus-o premierul Ponta, iar liberalii au renunţat pentru un an la cota de 19% la TVA, pe care au propus-o în primă fază, astfel încât vor putea explica electoratului că doar au amânat măsura ultra-liberală, nu au abandonat-o. 

„Cota TVA în două trepte garantează sustenabilitatea, după primul an de aplicare trebuie să se absoarbă măsurile fiscale, urmând ca în anul doi, după ce s-a consolidat bugetul, să putem veni cu a doua etapă de un punct procentual la TVA şi, de asemenea, celelalte măsuri, care unele sunt cu 1 ianuarie 2016, altele cu 1 ianuarie 2017“, a spus Eugen Nicolăescu, vicepreşedintele PNL. 

În spatele explicaţiilor tehnice livrate de liderul PNL se găsesc şi calcule electorale mult mai pragmatice: liberalii speră că vor intra rapid la guvernare, astfel încât au nevoie de bani mai mulţi în buget pentru a mai acoperi gaura produsă de cadourile financiare oferite de premierul Ponta. În plus, cum anul viitor sunt programate două rânduri de alegeri, orice partid îşi lasă o rezervă de bani în buget pentru noi pomeni electorale.

Reducerea treptată a TVA nu este singura măsură pe care au convenit-o PNL şi PSD, căci restul partidelor nu au contat în dezbatere. Senatorul UNPR Haralambie Vochiţiu a precizat că în urma consultărilor s-a decis şi ca reducerea accizelor la carburanţi şi la alcool să fie prorogată până la 1 ianuarie 2017. Practic, o altă măsură prin care cele două mari partide au încercat să mai strângă de pe unde se poate ceva bani la bugetul de stat.

Guvernul a economisit un miliard de euro 

În afara reducerii TVA până la 20%, în loc de 19%, şi a amânării scăderii accizelor, în noul Cod Fiscal rămân bătute în cuie eliminarea taxei pe stâlp de 1% din valoarea construcţiei de la 1 ianuarie 2016 şi reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a declarat în urma negocierilor că deficitul bugetar se va situa anul viitor la 2% din Produsul Intern Brut (PIB), mai mult decât limita de 1,2% asumată în faţa Comisiei Europene (CE). 

Suma totală economisită în urma amendamentelor se ridică la 4,8 miliarde de lei, din care 3 miliarde de lei reprezintă impactul amânării scăderii accizelor, iar 1,8 miliarde de lei reprezintă valoarea unui punct de TVA. Spre comparaţie, majorarea cu 25% a salariilor din sistemul sanitar înseamnă un minus de 1,7 miliarde de lei pe an în finanţele ţării, în vreme ce dublarea alocaţiilor de la 42 de lei la 84 de lei mai costă bugetul statului încă 1,8 miliarde de lei pe an. Guvernul a mai aprobat recent majorarea salariilor pentru personalul nedidactic din învăţământ cu 12%, măsura având un impact total de 115,8 milioane de lei. 

Acestea nu sunt, însă, singurele majorări salariale acordate de Executiv, dascălii primind lefuri mai mari cu 5% din martie şi urmând  să primească o nouă mărire de 5% din septembrie. Concomitent, demnitarii şi personalul din Administraţia Prezidenţială şi de la Guvern au primit majorări care ating chiar şi 70%, astfel că acum şi restul celor din administraţia de stat solicită astfel de creşteri de salarii.

„Acele dezbateri politice şi rezultatul final vor fi făcute între partide. Noi am discutat din punct de vedere tehnic, am văzut impactul şi am socotit că aceste propuneri fac ca temerile privind nesustenabilitatea Codului Fiscal să nu mai existe“, a conchis Eugen Nicolicea. Totuşi, temerile de nesustenabilitate rămân în continuare, pentru că Guvernul nu a precizat de unde va acoperi deficitul generat de noua lege a salarizării, pregătită de Rovana Plumb, care va dubla lefurile angajaţilor din sistemul de stat.

Tăriceanu vrea să pună beţe în roate, dar nu ştie legea

După acordul politic de joi, parlamentarii se vor reuni săptămâna viitoare în sesiune extraordinară pentru a vota din noul Cod Fiscal, cu noile modificări agreate. Mai întâi se vor reuni senatorii, luni după-amiază. Numai că, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, caută tot felul de chichiţe procedurale pentru a îngreuna adoptarea legii. „Vreau să subliniez faptul că suntem într-o situaţie inedită din punct de vedere procedural, pentru că, în mod normal, solicitările preşedintelui trebuie să fie adresate Parlamentului cu indicarea articolelor din lege pe care preşedintele le consideră a fi necesare spre modificare, ceea ce nu este cazul, cererea preşedintelui este o scrisoare adresată Parlamentului“, a declarat Tăriceanu. Preşedintele Iohannis nu a cerut modificarea unui articol anume, ci a respins legea în ansamblul ei, pe motiv că, printre altele, prezintă „riscuri şi vulnerabilităţi la adresa cadrului fiscal-bugetar“.

Paşii procedurali

Practic, Iohannis nu a livrat o soluţie pe care Parlamentul să o adopte sau să o respingă, ci a lăsat Legislativul să repare ceea ce el a criticat. Liderii politici chiar au făcut acest lucru la întâlnirea de joi, unde au convenit noile măsuri fiscale, însă, ca procedură legislativă, acestea trebuie transformate în amendamente şi votate în Parlament. „Nu există în Regulament procedura introducerii unor amendamente de către Parlament. Am şi cerut un punct de vedere al experţilor jurişti de la Senat, pentru că altfel nu avem decât două variante: ori aprobăm Codul Fiscal, aşa cum a fost el aprobat de Parlament, şi, practic, respingem cererea de reexaminare, ori discutăm“, a insistat Tăriceanu. 

Însă nicăieri în Regulamentul Senatului nu scrie că procedura de reexaminare exclude introducerea amendamentelor. Cum nici în Regulamentul Camerei Deputaţilor nu scrie. „Sigur că se pot introduce amendamente, asta va face Comisia de Buget, după care, în plen, se vor vota“, spune deputatul PSD Florin Iordache, fost vicepreşedinte al Comisiei Juridice. Spre exemplu, un amendament va fi reducerea TVA la 20%, care apoi va fi votat luni în Senat, apoi marţi în Camera Deputaţilor. După care noul Cod Fiscal va ajunge din nou pe masa preşedintelui, la promulgare.