CCR decide pe 20 ianuarie dacă Legea pensiilor speciale pentru aleşii locali este constituţională

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean

Curtea Constituţională (CCR) va discuta pe 20 ianuarie sesizarea făcută de Guvern privind Legea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene, adoptată pe 21 decembrie de Senat.

Guvernul a sesizat, pe 26 decembrie, Curtea Constituţională a României în legătură cu obiecţiuni privind Legea pensiilor speciale pentru aleşii locali. În sesizarea trimisă la CCR şi obţinută de „Adevărul“, Executivul condus de Dacian Cioloş invocă faptul că legea care le oferă pensii speciale aleşilor locali este discriminatorie: pe de o parte avem cetăţenii de rând care primesc o pensie în funcţie de cât au contribuit la bugetul asigurărilor sociale, iar pe de altă parte îi avem pe primari, viceprimari, preşedinţi de Consilii Judeţene şi adjuncţii lor, care primesc, pe lângă pensia normală (ce le revine pe criteriul de contributivitate), o pensie specială. Pe scurt, aleşii locali ar ajunge să primească două pensii cumulate, ceea ce i-ar aduce mai presus de lege.

„Prin norma juridică adoptată (n.r.- legea pensiilor speciale) se instituie o categorie juridică pe care o putem defini fără dubiu ca fiind un privilegiu – anume privilegiul obţinerii unor venituri suplimentare de către persoanele care au ocupat anumite demnităţi publice“, se arată în contestaţia Guvernului. Practic, legea pensiilor speciale i-ar face pe aleşii locali mai egali decât restul cetăţenilor care cotizează la sistemul public de pensii. „Simplul fapt al ocupării respectivei funcţii de demnitate publică (funcţii elective), indiferent de perioadă, pare să îndreptăţească persoana respectivă să beneficieze de un avantaj financiar care tinde a fi disociat de dreptul constituţional la pensie de care beneficiază fiecare persoană care munceşte şi cotizează la sistemul public de pensii“, mai arată Guvernul.

În conculzie, o astfel de lege i-ar scoate pe aleşii locali din rând şi le-ar aduce un privilegiu. Or, articolul 16 din Constituţie spune: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“.

Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.