Cât sunt dispuşi americanii să plăteasca pentru libertate?

Pe fondul crizei financiare interne, declanşate in 2008, autorităţile americane se confruntă, potrivit celor mai recente sondaje, cu insatisfacţia populaţiei ȋn privinţa statutului de jandarm al sistemului internaţional.

            Preşedintele Obama, în pofida schimbării unghiului de abordare a politicii externe, a pierdut bătălia în Congres, obţinând un buget total al Statelor Unite, pentru anul 2014, de aproximantiv 47.8 miliarde de dolari, cu 20% mai puţin decât ceruse inţial. 

            Aproximativ unu la sută din bugetul pe anul fiscal 2014 este destinat afacerilor externe. Guvernul american alocă aceşti bani programelor de dezvoltare durabilă (comerţul, securitatea, imigraţia, echilibrele macroeconomice) a partenerilor, a regimurilor democratice cu care cooperează, deoarece un stat democratic este şi un stat predictibil şi deci mai uşor de cooperat cu el. Este cât se poate de pragmatic să ajuţi pe cei care contribuie la ȋndeplinirea propriilor tale interese. 

            Ȋn ceea ce priveşte finanţarea pentru democraţie şi drepturile omului, aceasta reprezintă nouă la sută din totalul cererii de asistenţă externă pentru anul fiscal 2014, mai puţin de o zecime din cei unu la sută din bugetul total al SUA.

             Propunerea administraţiei va sprijini iniţiativele importante, care protejează şi promovează democraţia, statul de drept, precum şi drepturile omului prin:

o         Finanţare flexibilă acordată schimbărilor democratice din Orientul Mijlociu  prin Fondul de stimulare acordat Orientului Mijlociu şi Africii;

o         Creşterea finanţării pentru regiunile prioritare, inclusiv Asia si Africa;

o          Finanţare robustă pentru ţările şi teritoriile prioritare, inclusiv Afganistan, Mexic, Sudanul de Sud, Cisiordania şi Gaza, Birmania.

             Aşa cum era de aşteptat, având ȋn vedere că suma absolută a scăzut, creşterile din unele zone sunt echilibrate de scăderi în altele. Exemple în acest caz ar fi eliminarea de Asistenţă pentru Europa, Eurasia, contul Asia Centrală (AEECA).  Fondurile pentru regiunea Europa şi Eurasia ȋn ansamblu au scăzut, ceea ce este ȋn perfectă concordanţă cu strategia off-shore balancing adoptată de Obama. Conform acesteia, Europa nu mai reprezintă un spaţiu prioritar, interesul americanilor mutându-se către Asia din cauza Chinei, un stat ce s-a dezvoltat foarte mult, mai ales după izbucnirea crizei financiare.

            Scăderi mari în finanţarea democraţiei au avut loc şi ȋn ceea ce priveşte Irak-ul şi Pakistan-ul. De ce? Fac apel din nou la strategia neo-realistă off-shore balancing care presupune retragerea SUA de pe poziţia de jandarm al sistemului internaţional şi investiţia ȋn parteneri regionali care să protejeze interesele americane ȋn zonă, astfel ȋncât acest stat să se concentreze şi să intervină doar acolo unde ȋi sunt afectate interesele naţionale. Acesta este cazul Europei şi al statelor mai sus menţionate.

            Revenind la capitolul Democraţie şi Drepturile Omului, trebuie menţionat că programul Guvernare Justă şi Democratică este în mod constant unul dintre cele mai reduse obiective din punct de vedere financiar din cadrul bugetului de asistenţă externă (atenţie a nu fi confundat cu fondul pentru apărare ȋmpotriva agresiunilor externe etc, acesta fiind cel mai mare din lume).

            Nu cred că ar trebui să condamnăm reducerea alocărilor bugetare ale acestor programe, deoarece relaţiile internaţionale nu sunt caracterizate prin opere de binefacere, ci mai degrabă prin interese şi echilibre geo-strategice. Dar discursul american se centrează ȋn principal pe tema democraţiei, implicit a libertăţii, iar reducerea asistentei si mutarea centrului de interes generează ceva fricţiuni generatoare de insecuritate. Totuşi, nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi de cei 1%, deoarece aşa cum menţionam şi mai devreme la nivel absolut suma este una dintre cele mai mari alocate dintre toate statele occidentale.

Preluat şi pe  http://www.alinagorghiu.ro