Care sunt ministerele-cheie la care trebuie să fie atent Cioloş

Ministrii Justiţiei, Internelor, Finanţelor şi Fondurilor Europene, pe care premierul desemnat urmează să-i propună, vor avea în perioada următoare sarcini de maximă importanţă, cu efect asupra economiei României, a funcţionării Justiţiei şi a alegerilor de anul viitor.

Dacian Cioloş, propunerea de premier înaintată de Klaus Iohannis, este în plin proces de finalizare a listei de miniştri cu care se va prezenta, săptămâna viitoare, în Parlament. Dacian Cioloş a anunţat deja că nu va schimba actuala structură a Guvernului, care cuprinde 20 de ministere. Patru dintre cei 20 de miniştri care vor compune viitorul Guvern vor avea de luat decizii de o maximă importanţă în perioada de până la alegerile din 2016.

Şeful DNA, în pixul ministrului de Justiţie

Desemnarea unui ministru al Justiţiei apolitic este crucială, în condiţile în care la anul expiră mandatul Procurorului General, Tiberiu Niţu, dar mai ales a şefei DNA, Laura-Codruţa Kovesi. Laura Codruţa Kovesi şi Tiberiu Niţu au fost numiţi în mai 2013, iar mandatele lor expiră după trei ani. Potrivit Legii nr. 303/2004, ministru Justiţiei face propunerile pentru şefia Parchetelor, sunt transmise spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţie se face de către preşedintele României.

Tocmai pentru a arăta că a înţeles revendicările pieţei, Cioloş pregăteşte Ministerul Justiţiei pentru Laura Ştefan, reprezentant al ONG-ului ExpertForum şi unul dintre cei mai apreciaţi experţi anticorupţie din România. Laura Ştefan a fost şi consiliera Monicăi Macovei la Ministerul Justiţiei, iar politicenii n-au uitat asta. De aceea, numele Laurei Ştefan i-a speriat pe social-democraţi este cel al Laurei Ştefan, vehiculată în presă pentru a prelua portofoliul Justiţiei. Propunerea lui Cioloş pentru portofoliul Justiţiei va trece prin comisiile reunite ale Comisiei Juridice, unde PSD nu are majoritate fără UNPR. PSD ar putea însă să găsească aliaţi printre alte partide. Nici liberalii nu se simt confortabil cu Laura Ştefan, o fostă colaboratoare a  Monicăi Macovei, în poziţia de ministru al Justiţiei. Avizul Comisiei este consultativ, dar liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a pus în vedere lui Dacian Cioloş să aibă grijă cu audierile de la Comisiile de specialitate.

Ministerul de Interne şi alegerile

Ministerul de Interne este un al portofoliu de maximă sensibilitate, în condiţiile în care 2016 este an electoral, iar MAI va trebui să organizeze două rânduri de alegeri. În plus, noul ministru de Interne va trebui să aibă un profil total diferit de Gabriel Oprea, cel care a lăsat ministerul cu un mare deficit de imagine. Pentru preluare postului de ministru de Interne este vehiculat numele lui Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, şi cel al al lui Constantin Dudu Ionescu, fost ministru de Interne în guvernarea CDR, în prezent consilier de stat la Cotroceni.

Mizele de la Ministerul Finanţelor

Numirea unui finanţist profesionist la conducerea Ministerului Finanţelor are o miză puternică pentru succesul noului Guvern, întrucât Ministerul are deja în lucru sau urmează să elaboreze unele proiecte de lege cu un puternic impact asupra finanţelor publice. Principala sarcină a viitorului ministru al Finanţelor va fi ca toate măsurile ce urmează să fie aplicate să nu ducă deficitul bugetar la nivelul de peste 3% din PIB, ceea ce ar împinge România în procedura de deficit excesiv şi, implicit, sub stricta supraveghere a Comisiei Europene.

Proiectele cu greutate pentru care Dacian Cioloş trebuie să-şi desemneze un ministru al Finanţelor priceput sunt legea bugetului pe 2016, legea salarizării în sectorul bugetar (elaborată împreună cu Ministerul Muncii), noul sistem de taxare a resurselor de petrol şi gaze, dar şi negocierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Bugetul pe 2016

Bugetul pe anul viitor reprezintă maxima urgenţă, în condiţiile în care noul Cod Fiscal şi majorările salariale din Educaţie şi Sănătate, acordate deja de Cabinetul Ponta, vor urca deficitul până la 2,8% din Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2016, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Executivul demisionar lucrează deja la proiectul legii bugetului, care ar trebui depus vineri în Guvern, la dispoziţia noului Cabinet, dar există deja voci care spun că o serie de măsuri fiscale ar putea dispărea. Profesorul de economie Mircea Coşea a indicat măsura reducerii TVA la apă de la 24% la 9% ca fiind sub acest risc. De altfel, inclusiv Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, avertiza recent că cererea creşte foarte rapid în România din cauza reducerii rapide a taxelor. Concomitent, nu se ştie structura viitorului Guvern, astfel că proiectul la care lucrează actualul Cabinet demisionar ar putea fi în zadar. În ultimii ani mai multe ministere au fost divizate sau fuzionate.

Legea redevenţelor

Un alt punct esenţial pentru noul Guvern este legea salarizării în domeniul bugetar. Executivul a majorat deja salariile pentru profesori şi medici, în timp ce pentru demnitari au fost mărite în vară. De asemenea, deputaţii au votat săptămâna aceasta creşterea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor începând cu 1 decembrie.

Noua lege a redevenţelor la petrol şi gaze este un alt punct critic. Guvernul Ponta putea introduce un nou sistem de taxare a resurselor încă din anul 2014, la momentul expirării interdicţiei de a majora redevenţele, din contractul de privatizare al Petrom. Nu a făcut acest lucru şi a preferat să menţină sistemul actual cu redevenţe şi două taxe temporare, una de 0,5% pe extracţie şi alta de 60% pe liberalizare. Cum noul mod de taxare a resurselor nu este încă gata, în 2016 va fi aplicat tot sistemul actual, noua lege ar urma să intre în aplicare abia din 2017.

Acordul cu FMI, dependent de ruperea pomenilor

Potenţialul acord cu FMI este un alt mare hop. România doreşte un acord flexibil pentru a se împrumuta mai ieftin, dar atât FMI, cât şi Comisia Europeană, au avertizat că derapajele fiscale vor duce România la un deficit de peste 3% din PIB în anul 2017, peste limitele europene. Or, încheierea unui nou acord depinde de rezolvarea acestei probleme, ceea ce ne duce din nou la buget.

Absorbţia fondurilor europene, o veşnică problemă

Atragerea de fonduri europene a fost în ultimii ani o chestiune problematică a guvernanţilor, iar principala sarcină în gestionarea acestei probleme stă în mâinile viitorului ministru de resort. Fondurile europene reprezentă domeniul cu cel mai mare potenţial, dar România stă foarte prost, riscând dezangajarea unor mari sume de bani. Autorităţile ar trebui să fazeze marile lucrări de infrastructură şi să le treacă pe Programul 2014-2020 pentru a evita pierderea de bani.