Nu trebuie să daţi click aici sau în zece alte articole: răspunsul scurt şi cuprinzător este „NU”. Nu suntem ai lui Băsescu şi nici cu el. Suntem doar cu Unirea. Pe noi, ca unionişti, ne interesează doar reîntregirea României prin Unirea cu Republica Moldova şi căutăm în mod activ aliaţi şi parteneri. Tot mai multe persoane, organizaţii şi instituţii ne sprijină deoarece este clar pentru toată lumea că Unirea este cu fiecare an mai aproape. Încă de la începutul mişcării noastre, ne-am dorit ca reîntregirea să se întâmple până în 2018, ca să marcăm cum se cuvine Centenarul Marii Uniri din 1918.

După primele trei săptămâni din Anul Centenar, instabilitatea guvernamentală nu pare să indice un 2018 glorios pentru destinul ţării. Săpat de conducerea propriului partid pe mize străine de interesul legitim al românilor, prim-ministrul României şi-a anunţat demisia la capătul unei zile tensionate – de 15 ianuarie – în care aş fi preferat să celebrăm Ziua Culturii Naţionale şi aniversarea naşterii lui Mihai Eminescu, recunoscut poet naţional pe ambele maluri ale Prutului.

Abia dacă în spaţiul public se mai rosteşte acum cuvântul Centenar, în contextul în care partidele politice din România caută fiecare să profite şi să-şi maximizeze câştigul de imagine pe fondul crizei guvernamentale. Dar nu vă lăsaţi cuprinşi de pesimism de la primul hop, căci totul se poate schimba radical în bine până la sfârşitul lui 2018. Nici măcar anul de graţie 1918 nu începuse promiţător: demarase tot cu o demisie a guvernului Brătianu în luna ianuarie, iar România se găsea într-o situaţie foarte precară nu numai din punct de vedere politic, ci şi militar. Şi totuşi, o serie de români cu simţ al destinului naţional au continuat neabătuţi eforturile pe toate planurile şi au făcut posibilă mai întâi Unirea Ţării cu Basarabia în primăvara lui 1918, apoi în toamnă cu Bucovina şi Transilvania, întregind naţiunea română.

Atât măsurile adoptate de Parlamentul şi Guvernul României, cât şi demersurile diplomatice la negocierile cu Marile Puteri au stat sub semnul unui consens politic subsumat interesului ca naţiunea română să se întregească pentru ca unită să poată rezista mai bine la furtunile istoriei. Conservatorii şi liberalii şi-au dat mâna la vedere peste masă, contribuind alături de familia regală şi de intelectualii apolitici la toate aceste eforturi încununat la 1 Decembrie 1918 cu desăvârşirea Marii Uniri.

Orice sprijin onest e binevenit

Pe finalul celui de-al doilea mandat prezidenţial, Traian Băsescu anunţa în noiembrie 2013 că următorul proiect de ţară al României, după accederea în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană, trebuie să fie Unirea cu Republica Moldova. Chiar dacă semnalul a venit mai târziu decât sperau unioniştii, am salutat declaraţia preşedintelui, la fel cum am salutat şi acţiunile concrete întreprinse de guvernul Ponta în aceeaşi perioadă şi am trait cu speranţa că asistăm la consensul politic naţional atât de necesar pentru realizarea Unirii.

Din păcate, despre Unire ca proiect fundamental de ţară nu se mai vorbeşte cu voce tare şi convingere în prezent nici la Cotroceni, nici la Palatul Victoria. Abia dacă se mai discută în Parlament despre reîntregirea naţională, cu toate că în actuala legislatură am reuşit să cooptăm mai mulţi aleşi din toate formaţiunile politice în grupul informal „Prietenii Unirii” decât în cea precedentă.

Mişcarea unionistă nu face politică şi este echidistantă faţă de partide, dar putem înţelege de ce Basarabia a devenit importantă pentru Băsescu: încă din 2012, singurul candidat al partidului fostului preşedinte (pe atunci PDL) care izbutise să-şi câştige colegiul a fost Eugen Tomac în Republica Moldova. Iar între timp, numărul moldovenilor cu drept de vot la alegerile din România a crescut la aproape un milion. Dacă despre provincia canadiană Quebec se spune că este Franţa fără Revoluţia care a dat jos monarhia, la fel putem spune că, din punctul de vedere al lui Traian Băsescu, Republica Moldova este România fără scandaluri, tăierile de salarii şi pensii din 2011 care l-au făcut nepopular în ţară. În zilele noastre, aproape oriunde între Prut şi Nistru, fostul preşedinte Băsescu este întâmpinat cu o sinceră bucurie de moldoveni. Şi – culmea! – nu doar de etnicii români. De pe vremea când, din postura de preşedinte al României, reuşea să închege o relaţie de colaborare instituţională cu Vladimir Voronin, omologul său comunist de la Chişinău, Băsescu are o bună imagine în mass-media din Republica Moldova, inclusiv de limbă rusă:

În prezent, băile de mulţime şi reacţiile de entuziasm pe reţelele de socializare, urmate ca un ecou de materiale pozitive în presă, sunt de fiecare dată efectele unei vizite întreprinse de Băsescu în Republica Moldova. Au fost tot mai dese aceste vizite în ultima perioadă şi, după testarea terenului pe parcursul anului 2017, este de aşteptat să devină tot mai substanţiale pe măsură ce ne apropiem de alegerile legislative din Republica Moldova, programate să aibă loc în iarna lui 2018. Conturarea în urma alegerilor de la Chişinău a unei majorităţi parlamentare proeuropene, dacă nu chiar unioniste, este cheia prezenţei susţinute a lui Traian Băsescu peste Prut. Indiferent dacă îşi spală din păcate susţinând unionismul în Republica Moldova sau îşi urmează o agendă de interese proprii, fostul preşedinte al României are potenţialul de a înclina balanţa în direcţia bună pentru naţiune: Unirea. Ori, pe noi asta ne interesează.


basescu balti

Traian Băsescu la Bălţi, cel mai rusificat oraş din R.Moldova

Formarea unui guvern clar orientat către România şi Europa ar compensa orientarea prorusă a nepopularului preşedinte moldovean Igor Dodon, recent suspendat temporar din funcţie pentru a treia oară (în doar un an şi ceva de mandat!) prin decizia Curţii Constituţionale a Moldovei. De aceea, consider de bun augur orice sprijin pentru forţele politice şi pentru curentul de opinie pro-România din rândul moldovenilor de peste Prut.

Dubla alegere sau rămânerea în istorie…


Chit că îl placi sau nu pe Traian Băsescu, eşti de acord că are o vastă experienţă în viaţa publică şi în relaţiile internaţionale, pe care o poate împărtăşi celor care luptă politic pentru o cauză justă. Iar voturile unioniştilor, ajunşi la peste 30% în sondajele de opinie de peste Prut, trebuie adunate pentru a constitui şi o forţă politică, nu doar civică. Acesta este motivul pentru care prima instanţă din Republica Moldova care a judecat dosarul retragerii cetăţeniei lui Traian Băsescu nu i-a dat câştig de cauză. Justiţia din Republica Moldova este integral obedientă ordinelor venite de la şefii din nomenclatura economico-politică iar aceştia nu vor pe cineva din România să le pună în pericol statutul.

O dublă alegere, pe modelul lui Cuza, a lui Traian Băsescu, este desigur hilară. Dar un vot pentru Unire la Chişinău l-ar aduce, cu siguranţă, pe fostul preşedinte în cărţile de istorie şi l-ar spăla de unele păcate. O oportunitate de care nu mai poate beneficia un alt şef de stat, Ion Iliescu, din cauza vârstei şi a ratării de la începutul anilor 90.

Am fost atenţionaţi de binevoitori că Băsescu şi PMP ne „fură” tema unionistă folosind-o în scop politic şi electoral. Le-am replicat de fiecare dată că tema reîntregirii naţionale nu ne aparţine în exclusivitate pentru a ne fi furată şi că suntem mai mult decât bucuroşi să vedem că ideea Unirii celor două state româneşti este preluată de organizaţii cu alonjă mai mare decât ONG-ul Platforma Unionistă Acţiunea 2012. Totul este ca fiecare să contribuie pe căile sale cu propriul aport la proiectul unionist.

Am zâmbit când un primar de peste Prut i-a mulţumit lui Traian Băsescu personal pentru programul “Cunoaşte-ţi Ţara”, prin care circa 60.000 de basarabeni au vizitat România ca turişti. De prisos să menţionez că programul este 100% non-guvernamental şi se derulează de doi ani integral prin eforturile noastre de a convinge autorităţi locale şi firme private să fie parte a celui mai important proiect de ţară al generaţiei noastre, acela de a aduce Basarabia acasă. Şi vă garantez că acest program a fost ajutat de oameni de pe plan local de la toate partidele, începând cu PSD în judeţe precum Dâmboviţa, Iaşi, Prahova până la cei de la început de drum precum P.A.C.T. Chiar astăzi se realizează înfrăţiri ale judeţului Prahova cu încă două raioane de peste Prut: Glodeni şi Străşeni. Nu avem însă nicio problemă să împărţim meritele pentru „Cunoaşte-ţi Ţara” deoarece este meritul fiecărui român faptul că România, aşa cum este ea, le place fraţilor moldoveni.

2018 e despre Basarabia!