Baronul Nicuşor se agaţă de pulpana lui Iohannis: Cum vrea şeful CJ Constanţa să scape de dosarul cu ANI

PRECEDENT  Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, susţine că sentinţa favorabilă lui Klaus Iohannis, dată de Curtea Supremă în dosarul de incompatibilitate, creează un „precedent favorabil” pentru aleşii locali. Însă baronul de Constanţa se înşeală: juridic, situaţia sa e diferită de cea a lui Iohannis

Victoria lui Iohannis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a convins  pe şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, că situaţia se va repeta în cazul său.

Şeful CJ Constanţa este, în prezent, acuzat de incompatibilitate pentru prezenţa în Adunarea Generală a Acţionarilor  de la  S.C. RAJA Constanţa,  operator local în domeniul alimentării cu apă potabilă. Constantinescu susţine că, în urmă cu doi ani şi jumătate, avocaţii săi, cei ai lui Iohannis şi cei ai preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu (în prezent suspendat), s-au consultat pentru a ajunge la o abordare comună în dosarele în care erau acuzaţi de incompatibilitate.

Astfel, Constantinescu susţine că argumentele pe baza cărora fostul primar al Sibiului a câştigat procesul cu ANI ar fi valabile pentru el, dar şi pentru alţi peste o sută de aleşi locali.

„Trebuie să se folosească motivaţia Curţii de Apel Alba Iulia, care l-a declarat pe fostul primar Iohannis compatibil, este normal să nu judeci într-un fel cu Iohannis şi în alt fel cu un primar sau un preşedinte de CJ“, a declarat Nicuşor Constantinescu pentru site-ul gandul.info.

Cum a „scăpat“ Iohannis de ANI

Preşedintele Klaus Iohannis a câştigat procesul cu ANI la mai bine de un an de la data la care ANI a constatat că acesta, pe atunci primar al Sibiului, se afla în stare de incompatibilitate pentru că avea şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă şi Canal SA Sibiu şi SC Pieţe SA.

ANI a constatat incompatibilitatea în baza Legii nr. 161/2003 care, la articolul 87, spune că funcţia de primar „este incompatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală  unei societăţi comerciale de interes naţional“.

În cazul lui Iohannis, ANI a susţinut că acesta a încălcat legea prin participarea la Adunările S.C. Apă Canal SA şi atunci când a semnat actul constitutiv al S.C. Pieţe SA. În cazul Pieţe SA, instanţa de la Alba Iulia a stabilit că semnarea actului constitutiv nu presupune că ar fi fost şi membru în AGA, sentinţă confirmată şi de ICCJ. Relevantă pentru situaţia aleşilor locali este interpretarea dată de Curtea de Apel Alba Iulia la articolul 87 din legea în baza căreia Iohannis a fost acuzat şi pentru prezenţa în AGA de la SC Apă Canal SA.

Astfel, Curtea a susţinut că  SC Apă Canal SA nu figurează în categoria societăţilor comerciale de interes local.

În motivarea instanţei se arată că legea i-ar fi interzis lui Iohannis să reprezinte Sibiul, în calitate de primar, în AGA unei societăţi de interes local, însă SC Apă Canal SA este o societate de interes regional. Aceasta a rezultat din înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intracomunitară între judeţele Sibiu şi Braşov, iar Comisia Europeană chiar recomandă ca primarii şi preşedinţii de CJ să fie reprezentanţi ai comunităţilor în structurile de conducere ale acestor companii de interes regional.

Nu aceeaşi e situaţia în cazul RAJA Constanţa, în care a fost reprezentant Nicuşor Constantinescu. Aceasta este o companie de interes local, rezultată din asocierea dintre CJ Constanţa şi primării din acelaşi judeţ, şi a căpătat relevanţă regională, ba chiar internaţională, doar prin faptul că şi-a adjudecat contracte dincolo de graniţele jdueţului Constanţa, ba chiar şi în Republica Moldova. Juridic, însă, RAJA Constanţa rămâne o companie de interes local.

Părerea specialistului

Avocata Elenina Nicuţ a explicat, pentru „Adevărul“,  în ce constă precedentul invocat de Nicuşor Constantinescu.

„Decizia ÎCCJ in cazul lui Iohannis stabileşte un precedent doar în ceea ce priveşte interpretarea legilor aplicabile. Asta înseamna că: 1. reprezentarea în AGA trebuie apreciată în concret, nu cu titlu general, astfel încât un mandat acordat de Consiliul Local doar pentru semnarea unui act constitutiv nu valorează ca şi mandat pentru AGA; 2. operatorii regionali nu sunt societăţi de interes local, în sensul Legii 161/2003. În măsura în care situaţia de fapt a celorlalţi împricinaţi este aceeaşi, teoretic, vor primi aceeaşi decizie“, a arătat Nicuţ.

Contactat de „Adevărul“, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a refuzat să comenteze.