Un ins pe nume Oprea Gabriel

E foarte posibil ca în cursul acestei săptămâni parlamentarii să ia în discuţie solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a d-lui Gabriel Oprea, general cu patru stele, fost lider de partid, fost prim-viceprim-ministru şi fost ministru de Interne. Şi nu e exclus defel ca cererea să fie aprobată. Conducerea Senatului va lua în discuţie chiar azi cererea sus-menţionată

Sigur, dl. Oprea este (încă) senator, face parte din pătura celor ce pe mai departe sunt, în modul cel mai sfidător, mai presus de lege. Cărora le e permis orice fiindcă îşi pot vota singuri oricâte, nenumărate, nesimţite privilegii. Numai că acum dl. Oprea este un senator cu putere zero. A ajuns atât de jos încât nici măcar dl. Traian Băsescu nu ar mai avea cum să îl reevalueze. Să-l treacă, dintr-un singur condei, din condiţia de „şef al mafiei personale a lui Adrian Năstase“ în cea a aliaţilor politici de nădejde.

Faţă de septembrie anul trecut, Oprea nu mai are nimic. Nici partid, nici funcţii, nici gânduri de mărire, nici vise că ar putea ajunge vreodată premier şi lider al unei formaţiuni politice cu 500.000 de membri. Nu mai e omul „interesului naţional”, insul care „e prezent, care se sacrifică şi care munceşte”, cum îl elogia, cu toată dragostea interesată de lingău de presă dl. Bogdan Chirieac. De la finele săptămânii trecute generalul Oprea şi-a pierdut şi titlul de doctor în ştiinţe militare.

Pe cale de consecinţă foarte curând dl. Gabriel Oprea nu va mai fi nici profesor universitar la o instituţie de învăţământ superior puternic protejată în vremea guvernării Boc. Nu va mai fi nici conducător de doctorat şi nici vânzător de doctorate. Unde mai pui că există posibilitatea ca dl. Oprea să-şi piardă şi gradul militar cu stelele sale cu tot şi să ajungă în cel mai bun caz maior.

Sigur, sic transit gloria mundi numai că nu poţi să nu te întrebi unde în altă parte, în care altă ţară din Europa ar fi fost posibil ca un astfel de individ să aibă parte de o astfel de ascensiune fulminantă. Unde în altă parte decât în România lui Năstase, a lui Băsescu şi a lui Ponta?

Numitul Oprea Gabriel se află în pericolul iminent de a fi urmărit penal sub acuzaţia de ucidere din culpă. Victima lui fiind tânărul poliţist Bogdan Gigină. Într-o lungă postare de pe contul său de facebook, cinicul Oprea mai vrea să ne prostească, să ne mai sfideze o dată şi încearcă inutil, grotesc, neruşinat să se disculpe. Mai mult, să se autovictimizeze. Să ne impresioneze. Mai-mai să crezi că numitul Oprea Gabriel are de pătimit fiindcă a avut nenorocul de a fi fost prim-vicepremier (ministru de Stat) şi ministru de Interne.

Are el, numitul Oprea Gabriel, vreo vină că în ministerul pe care l-a păstorit e haos? Că regulamentele erau făcute numai şi numai ca să fie încălcate? Că, după mărturia tatălui tânărului poliţist Gigină, acesta ajungea să lucreze pe zi şi câte 18 ore şi că în ziua fatală lucrase deja 12? Numai că Oprea trebuia însoţit degrabă şi cu alai acasă ca nu cumva să i se răcească ciorba de fasole. 

E el, numitul Oprea Gabriel, culpabil în vreun fel că demnitarii României au parte de hiper-privilegii? Să fie oare el, numitul Oprea Gabriel, fost prim-vicepremier, în vreun fel responsabil că în anul de graţie 2015 pe un bulevard central din Bucureşti, în ţara europeană numită România, în vremea guvernării Ponta la care a fost parte cum a fost şi în aceea a lui Băsescu-Boc, au fost lăsate de izbelişte, neacoperite şi neasigurate, gropi imense? Şi să fie tot el, numitul Oprea Gabriel, vinovat că un ins ca el, un plagiator, un hoţ, un necinstit, a ajuns să fie în aceeaşi Românie general, profesor universitar, lider de partid, ministru, ministru de Stat, prim-vicepremier?

Nu, desigur, numitul Oprea Gabriel nu are nicio vină. De vină suntem noi, românii, care am permis, prin votul nostru, ca un astfel de individ să ajungă în conducerea ţării.