Torţinarul Alexandru Vişinescu, aşteptat miercuri la Curtea de Apel Bucureşti la un nou termen al procesului

Torţionarul Alexandru Vişinescu este aşteptat miercuri la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), unde magistraţii iau în discuţie un nou termen din dosarul în care acesta este acuzat de crime împotriva umanităţii.

Valentin Cristea, singurul supravieţuitor de la Penitenciarul Râmnicu Sărat, a declarat, la termenul trecut al procesului, că în perioada în care a fost încarcerat a fost supus mai multor restricţii, însă avea dreptul la plimbare, fără a putea privi cerul.

„Am fost supus unor restricţii. Nu aveai voie să priveşti cerul, nu aveai voie să te apleci. Singurul drept era acela la plimbare. Această plimbare consta în scoaterea deţinuţilor într-o curte interioară, zilnic timp de 10-15 minute, timp în care eram obligaţi să mergem în cerc, fără a privi în sus, astfel că nu puteam vedea cerul, şi fără a ne putea apleca pentru a culege ceva de pe jos. Eram sub paza unei santinele. Orice abatere de la acest program de plimbare putea fi observată de santinela care ne supraveghea şi era raportată gardianului care proceda la conducerea deţinutului în celulă. Plimbarea se făcea separat pentru fiecare deţinut", a povestit Cristea, miercuri, în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, unde se judecă un nou termen în dosarul în care Alexandru Vişinescu este acuzat de crime împotriva umanităţii, potrivit Mediafax.

Fostul deţinut politic a adăugat că nu putea niciodată să interacţioneze cu ceilalţi deţinuţi, iar în celulă era singur. 

„Singurul mod de a comunica cu ceilalţi deţinuţi era limbajul Morse. Am fost pedepsit de două ori pentru că am folosit acest tip de comunicare. În toată perioada detenţiei, nu am avut nicio posibilitate de a comunica cu ceilalţi deţinuţi pe altă cale. (…) Eram lăsaţi la duş o dată pe săptămână, tot aşa, unul câte unul. De dimineaţa până seara, aveai voie să te plimbi prin celulă, dar nu să te aşezi pe pat, doar pe o băncuţă. Dacă nu respectai, erai pedepsit", a mai spus Valentin Cristea.

Supravieţuitorul a precizat că, la momentul în care a fost încarcerat, avea aproximativ 70 de kilograme, iar când a ieşit cântărea 51. 

„Cu privire la asistenţa medicală, cred că penitenciarul nu avea un medic angajat. La cerere, venea un medic civil, din oraş, un colaborator al penitenciarului. La intrarea gardianului în celulă, trebuia să stau cu spatele la acesta, cu faţa la peretele opus şi doar dacă aveam de formulat întrebări, primeam permisiunea de a mă întoarce. Am primit la un moment dat o sticluţă cu picături, dar eticheta de pe aceasta a fost răzuită, motiv pentru care nu ştiu despre ce medicament era vorba", şi-a amintit Cristea.

Bărbatul a mai spus că în toată acea perioadă a purtat o pereche de pantaloni şi o cămaşă, bocanci fără şireturi şi „o aşa-zisă manta, confecţionată din acelaşi material precum cămaşa". 

„Lenjeria intimă mergea o dată pe săptămână la spălat şi era adusă înapoi. Pantalonii, cămaşa şi mantaua n-au fost schimbate niciodată, nici măcar nu era spălată", a adăugat el.

Cristea a mai spus că, în opinia lui, Vişinescu „s-a supus unor directive venite de sus".

Valentin Cristea este singurul deţinut politic în viaţă dintre cei încarceraţi la Penitenciarul Râmnicu Sărat în perioada în care acesta era condus de Vişinescu.

La un termen anterior, Alexandru Vişinescu a fost dus la instanţă, cu mandat, întrucât în 22 octombrie nu a fost prezent şi nici nu a făcut dovada faptului că nu poate să vină la proces.

Tot atunci, soţia fostului deţinut politic Ion Eremia a declarat în faţa judecătorilor că acesta avea 30 de kilograme când a ieşit din penitenciar.

„Când s-a întors acasă din penitenciar, ajunsese de la 82 la 30 de kilograme. Când a ieşit, mama lui îi făcea parastas, pentru că a ieşit printre ultimii, dacă nu chiar ultimul. Fusese condamnat la 25 de ani de temniţă grea pentru că formase un grup de rezistenţă împotriva regimului comunist. Nimeni nu a ştiut unde e", a spus soţia acestuia în faţa magistraţilor.

De asemenea, femeia a precizat că Vişinescu a dat dovadă de exces de zel deoarece toate rapoartele de sancţionare cu izolare severă au fost semnate de acesta. Mai mult, a ţinut să precizeze că fostul său soţ a încercat să se sinucidă.

„S-a simţit toată viaţa un proscris care trebuie să suporte umilinţa de a fi întreţinuţ parţial de mine. De aceea a şi încercat să se sinucidă”, a mai spus aceasta.

La un termen anterior, judecătorii au decis punerea sub sechestru a garsonierei, a unei treimi din pensie şi a unor acţiuni ale lui Alexandru Vişinescu la mai multe societăţi de investiţii financiare.

Statul plăteşte pentru crimele torţionarului

De asemenea, magistraţii au stabilit ca statul român, reprezentat de Ministerul de Finanţe, Ministerul Afacerilor Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor să fie părţi responsabile civilmente în dosarul lui Vişinescu, astfel încât dacă instanţa va dispune plata unor daune morale, cele trei instituţii vor plăti şi ele, alături de Vişinescu.

“Admitem cererea de constituire a statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor drept părţi responsabile civilmente şi dispune citarea celor trei entităţi la termenul următor, pentru ca acestea să-şi poată construi apărarea”, au decis judecătorii Curţii de Apel.

Trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii

Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis pe 18 iunie în judecată de Parchetul General fiind acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politici.

În documentul trimis judecătorilor, procurorii explică în detaliu modul prin care Vişinescu înţelegea să conducă şi să pedepsească deţinuţii politici încarceraţi în unitatea pe care o conducea. 

„Regimul alimentar, instituit în perioada când inculpatul Vişinescu a fost comandant, constând în ciorbă pe bază de arpacaş, varză, cartofi şi câteodată fasole, rotite într-o ordine oarecare, a fost unul de înfometare şi de exterminare. Pe toată perioada detenţiei, alimentaţia zilnică nu depăşea 500-600 de calorii”, arată anchetatării în rechizitoriu.

Programul zilnic al deţinuţilor politici

Programul zilnic al deţinuţilor începea la ora 5.00 şi se încheia la ora 22.00. În tot acest interval, deţinutului îi era interzis să se aşeze pe pat, fiind obligat să stea în picioare sau pe scaunul din celulă cu faţă la vizetă, pentru a putea fi supravegheat de gardian. 

De asemenea, îi era interzis să se apropie de geam, să comunice cu alţi deţinuţi sau să facă vreun zgomot care s-ar fi putut auzi dincolo de celulă.

Supravieţuitorii povestesc totuşi că pentru a nu-şi pierde minţile au încercat să treacă peste regulile draconice şi au reuşit uneori să spargă „zidurile izolării”. 

Astfel, deţinuţii comunicau din când în când prin bătăi în zidurile celulei sau înşirând pe o aţă, ruptă din propria îmbrăcăminte, mesaje codificate scrise în alfabetul Morse. Cel mai inventiv mod de a comunica a fost însă „tusea în cadenţă de Morse”. 

Această tehnică era utilizată mai ales în timpul plimbării şi presupunea o „tuse simplă pentru punct şi o tuse dublă pentru linie”. Astfel, „ştiam, în mare, care erau colegii noştri de suferinţă (…) şi prin ce celule stăteau, aflam când murea cineva şi, de cele mai multe ori, stabileam şi identitatea celei decedat, eram la curent cu situaţia plecărilor din penitenciar şi a noilor sosiţi, aflam cine a mai fost bătut etc.”, au povestit supravieţuitorii.

Obligaţi să mănânce fecale

„Izolarea se dădea pe baza unui raport al gardianului şi se putea aplica de la 1 la 7 zile. În afară de aceste pedepse cu izolare nu cunosc alte cazuri, însă ştiu de cazul A., coleg de celulă, care a cerut să nu i se pună sare la mâncare, însă a fost refuzat. Ca urmare a refuzului, el a declarat greva foamei însemnând cam trei zile, iar în a patra zi era alimentat forţat prin intermediul unui furtun pe gât, iar cu o pâlnie îi turna un lichid. Pentru el a însemnat o suferinţă, fapt care a dus la decesul lui după 40 de zile”, au mai relatat supravieţuitorii.

Potrivit documentelor descoperite de către cercetătorii Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în arhive, pe 18 martie 1968, o persoană cu funcţie de conducere  în ceea ce priveşte regimul de detenţie spunea la acea dată că „era un sistem de a bate fără milă, în mod barbar. (...) deţinuţii erau bătuţi în asemenea hal încât pierdeau carnea de pe ei. (...)”,  adăugînd că „era un lucru revoltător, se întâmplau lucruri care pur şi simplu te uimeau; dacă s-a ajuns până acolo să i se dea deţinutului să mănânce materii fecale şi să i se urineze în gură!”

Alţi torţionari care se află în atenţia autorităţilor

În aprilie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc în România. 

Astfel, pe 24 octombrie 2013, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani), pentru genocid. 

La începutul acestui an, IICCMER a mai depus la Parchetul General un denunţ formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 1952 - 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

VIDEO EXCLUSIV Ce îi scriau foştii deţinuţi torţionarului Vişinescu

Nici acum nu îmi explic cum de am reuşit să îl conving pe fostul comandant al puşcăriei Râmnicu Sărat, locotenent colonelul în rezervă Alexandru Vişinescu, să stea de vorbă cu mine şi, mai ales, să mă primească în modesta sa grasonieră, ţinând cont de cât de dezamăgit este de experienţa cu mass-media românească.

Regimul inuman pentru care este judecat torţionarul Alexandru Vişinescu. Acesta riscă detenţia pe viaţă

După mai bine de un an de la debutul anchetei, procurorii Parchetului General au finalizat ancheta în cazul lui Alexandru Vişinescu (88 de ani), fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1957-1963, acuzat de crime împotriva umanităţii. Astfel, anchetatorii au trimis miercuri dosarul către instanţa Curţii de Apel Bucureşti.

VIDEO Stelian Tănase: „Dacă Vişinescu ar ajunge în justiţie, abia acum s-ar reuşi condamnarea comunismului“

Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, este doar unul dintre cei responsabili de moartea a peste 100.000 de deţinuţi politici în lagărele comuniste. Dar cine sunt ceilalţi, câţi dintre ei mai trăiesc astăzi printre noi? La aceste întrebări au căutat răspunsuri jurnaliştii „Adevărul“ Ion M. Ioniţă şi Cezar Paul-Bădescu, alături de istoricul Stelian Tănase.

Parchetul General verifică dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, joi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu, potrivit Mediafax.

VIDEO Torţionarii comunişti, vânaţi şi daţi pe mâna Justiţiei de Institutul Crimelor Comunismului. Cazul şefului puşcăriei Râmnicu Sărat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, marţi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

Cazul torţionarului Vişinescu, ecouri în presa internaţională

Cazul fostului director comunist al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, în vârstă de 87 de ani, a avut ecouri în presa străină. Agenţia Associated Press a preluat detaliile despre torţionarul aflat sub ancheta institutului român pentru investigarea crimelor comunismului, la numai o zi după ce acesta a atacat un cameraman şi a înjurat reporterii de televiziune, care i-au adresat câteva întrebări.

Băsescu, despre torţionarul Vişinescu: „Trebuie să răspundă în faţa legii“

Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la Sulina, că  fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, trebuie să răspundă în faţa legii, precizând că nu este niciodată prea târziu să se facă dreptate.Torţionarul Vişinescu este anchetat pentru crimele din perioada comunismului, săvârşite în penintenciarul Râmnicu-Sărat. 

„The New York Times“: „Procesul torţionarilor din România, călătoria unei ţări într-un trecut sadic“

Cotidianul american „The New York Times“ a publicat, duminică, un articol despre procesul torţionarilor din România, prezentând poveştile celor doi şefi de penitenciare care au fost deconspiraţi: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.