Topul salariilor profesorilor în lume. Cât câştigă dascălii din ţările cu Educaţie performantă în comparaţie cu cei români

Topul salariilor profesorilor în lume. Cât câştigă dascălii din ţările cu Educaţie performantă în comparaţie cu cei români

Un profesor luxembrughez câştigă în jur de 7.600 de euro pe lună, în timp ce un profesor român nu câştigă nici măcar jumătatea acestei sume într-un an de zile.

Un profesor român cu 10 ani de experienţă şi gradul I didactic câştigă într-un an echivalentul salariului pe 2 săptămâni al unui profesor luxemburghez cu acelaşi nivel de experienţă. Concret, un profesorul luxembrughez câştigă în jur de 7.600 de euro pe lună, în timp ce un profesor român ia, în mână, circa 3400 de euro pe an.

De altfel, cei mai bine plătiţi profesori din lume sunt în Luxemburg, unde câştigă aproape 92.000 de euro (100.000 de dolari) pe an, în timp ce profesorii români au în momentul de faţă aproximativ 21.600 de lei pe an salariul brut, adică 15.600 de lei net, ceea ce înseamnă puţin peste 4.800 de euro brut pe an (3.400 euro net). Salariile au fost calculate pe profesori cu 10 ani de experienţă şi gradul 1.
 
Datele privind cele mai mari salarii de profesor sunt incluse în raportul "Education at a glance 2015" ("Educaţia în 2015"), în care România nu figurează. Studiul este realizat de OECD (Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică), aceeaşi organizaţie care realizează faimoasele teste PISA. 
 
Raportul mai arată că un profesor din Germania câştigă anual 60.600 de euro, în Canada câştigă 58.500, iar în SUA câştigă aproape 50.000 de euro (53.700 de dolari).
 
Ce înseamnă asta pentru un profesor român? Liderul Sindicatului Tinerilor Profesori din România, Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Naţional "George Coşbuc", a explicat că remuneraţia pe care o primesc profesorii este deseori un motiv de ruşinare pentru mulţi dintre ei, unii chiar evitând să-şi dezvăluie profesia fiindcă vor să evite mila celorlalţi, o mică chestiune de demnitate. 
 
"Ca să înţelegeţi, în Serbia, un profesor debutant are un salariu de aproximativ 350 de euro, în timp ce în România, tinerii intră în sistem cu 250 de euro. Practic, la noi în ţară, profesorul este văzut ca un fel de voluntar la Crucea Roşie. Prima reacţie pe care o au oamenii când aud că eşti profesor este una de compasiune. Am colegi care ascund faptul că sunt profesori. Le e ruşine fiindcă se simt umiliţi. În ceea ce priveşte mărirea de salariu pe care o vom primi în ianuarie, vă daţi seama că ne bucurăm şi abia aşteptăm, însă raportat la nevoile pentru un trai decent, tot este puţin. An de an, sănătatea şi educaţia au fost cenuşereasa bugetului", a spus Riegler. 
 
Expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu aminteşte că atunci când ne uităm la discrepanţele salariale trebuie să ne uităm şi la Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. În această ordine de idei, trebuie menţionat că Luxemburg este un mic paradis economic, unde PIB-ul per capita este de aproximativ 110.000 de dolari/cap de locuitor, în timp ce PIB-ul României este de 9.500 de dolari/cap de locuitor.
 
"La noi trebuie schimbate lucrurile începând de la nivelul de debutant. Cred că profesorii ar trebui renumeraţi în funcţie de performanţe, dar cu nişte criterii foarte clare cum ar fi modul în care profesorul reuşeşte să aducă un copil corijent la nivelul de unei note de 6-7. De asemenea, ar trebui luate în calcul metodele inovative de predare-învăţare folosite la clasă, capacitatea profesorului de a introduce tehnologia la oră, alături de metode inovative, cât şi abilitatea lui de a atrage proiecte în şcoală şi sponsori. Nu în ultimul rând, este important şi modul în care profesorul derulează relaţia cu părinţii, dialogul cu ei. Nu cred că numărul de medalii ar trebui să fie un criteriu de remuneraţie fiindcă, în general, olimpicii sunt produsul şcolii şi al familiei, venind din medii favorizate şi având din start un avantaj", a spus Apăteanu. 
 
Unde pierde educaţia cei mai buni absolvenţi de facultate 
 
Salariile umilitoare ale profesorilor debutanţi au un impact direct asupra selecţiei viitoarelor cadre didactice. 
 
Studiul OECD arată că sistemele de educaţie sunt într-o continuă competiţie cu alte sectoare similare ale economiei pentru a atrage angajaţi bine pregătiţi. "Salariile debutanţilor şi rata lor de creştere pe parcursul carierei de profesor sunt un factor decisiv pentru majoritatea dintre ei atunci când îşi aleg această profesie. Ţările care vor să aibă un număr mai mare de profesori, în special ţările unde majoritatea cadrelor didactice nu sunt tinere sau în ţările unde creşte numărul de elevi care vin din urmă, ar trebui să ia în considerare o ofertă salarială cât mai atrăgătoare pentru debutanţi şi perspective de creştere în carieră. Trebuie menţionat însă, că nu este suficient ca sistemul de educaţie să atragă cei mai bine calificaţi absolvenţi de facultate din care să selecteze cei mai buni profesori, sistemul trebuie să-i şi păstreze", se atrage atenţia în studiul OECD. 
 
Astfel, programele de formare continuă, provocările profesionale cum se spune în multinaţionale, sunt importante şi în sistemul de educaţie. 
 
Măriri salariale pentru profesorii din România începând de la 1 ianuarie
 
Salariile personalului din sistemul public de învăţământ vor fi majorate cu 15% începând cu 1 decembrie 2015, potrivit unei ordonanţe de urgenţă, aprobată în ultima şedinţă de Guvern coordonată de Victor Ponta, în calitate de premier. 
 
De această creştere salarială vor beneficia 359.810 cadre didactice, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unităţile finanţate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învăţământul universitar şi 4.460 de persoane din unităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. 
 
De această majorare vor mai beneficia şi angajaţii din Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi personalul nedidactic din celelalte unităţi aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Educaţiei.  
 
Începând cu aceeaşi dată, sporurile şi indemnizaţiile care nu fac parte din salariul de bază al personalului din învăţământ se majorează cu acelaşi procent de 15%, în măsura în care angajaţii îşi desfaşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Impactul bugetar al acestor creşteri salariale este de 1,6 miliarde de lei. 
 
citeste totul despre: