SRI reacţionează la acuzaţiile fostului ofiţer de informaţii Daniel Dragomir: Ofiţerii noştri nu s-au implicat în politică
0
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a negat categoric implicarea ofiţerilor săi şi a instituţiei în viaţa politică. SRI precizează că îşi asumă transparenţa şi nu pentru a încuraja o polemică cu cei care lansează acuzaţii în spaţiul public.
Referitor la colaborarea cu DNA, SRI precizează că nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni.
„Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată, la orice nivel. Pe de altă parte, ofiţerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situaţii strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, dar numai sub supravegherea procurorului“, se arată într-un comunicat al SRI.
Ca atare, până la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare între ofiţerii de informaţii şi procurori, dar ea s-a desfăşurat cu stricta respectare a legislaţiei în vigoare, într-un cadru instituţional statuat, precizează SRI.
„În faza de judecată, Serviciul are obligaţia de a prezenta şi preda instanţei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau înscris ce poate servi ca mijloc de probă, cu asigurarea păstrării secretului de stat. Precizăm încă o dată că a existat un singur Protocol de cooperare cu PICCJ care prevedea, ca domeniu al colaborării , activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor contra securităţii naţionale şi a celor de terorism, precum şi a altor infracţiuni grave, aşa cum erau definite în lege. Obiectivele cooperării erau schimbul de informaţii relevante şi utile, precum şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce reveneau PICCJ în vederea punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică. Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezintă o îndeplinire, de către ambele părţi, a obligaţiei legale de a-şi acorda reciproc sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, şi nu o imixtiune în independenţa justiţiei sau a magistraţilor“, arată SRI.
Despre rechizitoriile procurorilor
SRI afirmă că nu a determinat şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.
„În faza de debut a urmăririi penale, conform legislatiei , SRI este obligat să aibă următorul aport: transmiterea de informări cu privire la săvârşirea de fapte penale; acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin punerea de îndată la dispoziţia acestora a datelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu săvârşirea de infracţiuni.Ca atare, vă asigurăm că nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii.
Despre implicarea SRI în arestări: Serviciul Român de Informaţii îndeamnă orice persoană care deţine probe sau indicii cu privire la depăşirea cadrului legal în instrumentarea unor cauze penale să le prezinte de îndată organelor de cercetare penală. Vă asigurăm că Serviciul Român de Informaţii este direct interesat să asigure respectarea Constituţiei şi legilor ţării, fără a tolera nici cea mai mică abatere. Mai mult, întotdeauna ne-am arătat disponibiltatea de a sprijini orice demers care are ca scop înfăptuirea Justiţiei“, se arată în document.
În sprijinul acestor afirmaţii, SRI precizează că există multiple mecanisme interne de verificare şi control a modului în care personalul său îşi desfăşoară activitatea şi misiunile.
Conducerea SRI a instituit principiul toleranţei zero faţă de orice abuz sau abatere de la lege şi conduita profesională.
Despre acoperiţi în justiţie, politică şi presă
”Personalul operativ al Serviciului Român de Informaţii îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securităţii naţionale. Serviciul respectă, în activitatea sa, principiul constituţional conform căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. (art. 124 alin 3 din Constituţie)”, precizează SRI.
Astfel, SRI afirmă că respectă cu stricteţe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, respectiv interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor magistraţilor completate anual.
„Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicţiilor, ca atare orice altă speculaţie este falsă! În privinţa posibilităţii ca oameni politici să se afle într-o relaţie operativă cu SRI şi aici trebuie să fim foarte fermi: SRI nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale. Personalul Serviciului Român de Informaţii nu poate face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu poate fi folosit în scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992).
Concluzionând, SRI a respectat legea şi nu a avut acoperiţi în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicţie. Referitor la presă, reprezentanţii SRI au afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informaţii se comportă după aceleaşi norme ale muncii de informaţii ca toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranţa naţională, cu stricta respectare a legii“, se menţionează în comunicat.
Despre folosirea mandatelor de terorism în alte scopuri
În privinţa modului în care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire şi combatere a terorismului, SRI arată că nici o astfel de informaţie nu a fost valorificată de către DNA.
„Fondul informativ strict de securitate naţională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT şi a beneficiarilor legali abilitaţi să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în ţară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetăţeniei române, neacordarea unei forme de protecţie în România“, potrivit documentului.
Despre respectarea Constituţiei
SRI este o instituţie supusă controlului parlamentar, printr-o comisie dedicată activităţii sale, susţin oficialii instituiţiei. Aceştia spun că au răspuns cu promptitudine şi complet oricăror cereri venite din partea comisiei parlamentare.
Mai mult, au fost situaţii în care conducerea SRI a cerut audierea în cadrul acestei comisii parlamentare pentru a clarifica eventualele nelămuriri apărute în spaţiul public.
În plus, arată SRI, faţă de controlul intern şi cel parlamentar, actuala conducere a SRI a elaborat şi aprobat un cod de conduită etică care stabileşte norme şi limite foarte clare în ceea ce priveşte deontologia profesională a ofiţerului de informaţii.
La acest moment Codul de Conduită Etică este asumat şi implementat la toate nivelurile Serviciului Român de Informaţii.
„Fidel misiunii asumate de a înfăptui securitatea naţională, Serviciul Român de Informaţii îi asigură pe toţi cetăţenii României că nu are alt ţel decât acela de a apăra interesele poporului român şi de a respecta Constituţia şi legile ţării“, mai arată SRI.
Reacţia SRI vine după acuzaţiile lansate în spaţiul public de fostul colonel SRI, Daniel Dragomir.
La o emisiune TV, Dragomir a lăsat să se înţeleagă faptul că rechizitoriile DNA nu se sprijină pe probaţiunea instrumentată de procurori în baza dispoziţiilor procesual penale, ci că ar fi întocmite de angajaţii unei alte instituţii, respectiv SRI, iar rolul procurorilor DNA s-ar rezuma la semnarea şi trimiterea la instanţă a rechizitoriilor.
Se încarcă comentariile...
