România devine, pe nesimţite, ţară de tranzit pentru refugiaţii din Orient

România devine,
pe nesimţite, ţară de tranzit pentru refugiaţii din Orient

În drumul spre ţările vestice, imigranţii forţează frontierele româneşti

România începe să simtă tot mai mult presiunea valului de migraţie care a creat haos în mai multe ţări europene. Gardurile ridicate de unguri la frontiere pune practic România în calea refugiaţilor. În comparaţie cu prima lună din anul trecut, numărul imigranţilor prinşi intrând ilegal în ţară a crescut de şapte ori.

Gardurile ridicate la frontiere de mai multe ţări europene aflate în calea refugiaţilor spre mirajul vestului, precum Ungaria sau Slovenia, modifică harta traseelor folosite de imigranţi. Încet, încet, România devine un reper pe această hartă.

Nu este singura problemă cu care s-ar putea confrunta ţara noastră. Respinşi de ţările europene bogate din lipsa motivelor reale pentru a solicita azil, mulţi imigranţi ar putea alege România ca ţară de destinaţie, cel puţin provizoriu până când apele se mai calmează în vest.

Cifrele nu sunt încă îngrijorătoare, deşi, în comparaţie cu prima lună din anul trecut, numărul imigranţilor prinşi intrând ilegal în ţară a crescut de şapte ori.

Potrivit statisticilor Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), în ianuarie 2015, poliţiştii de frontieră români au descoperit zece imigranţi ilegali. În prima lună din 2016, bilanţul transfugilor prinşi este de 71.

Oficialii de la Poliţia de Frontieră spun că cel mai mare grup de imigranţi a fost capturat pe 16 ianurie 2015. Concret, pe sectorul Poliţiei de Frontieră Lunga (Timişoara) au fost descoperiţi, cu ajutorul sistemului de termoviziune, 60 de migranţi, care trecuseră de fâşia verde dinspre Serbia. Refugiaţii, toţi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, proveneau din Pakistan, Irak, Afganistan, Somalia şi Maroc.

Aceştia nu au rămas însă în România. Asta pentru că poliţiştii de frontieră români au contactat autorităţile de frontieră sârbe pentru preluarea refugiaţilor, în baza unui acord de readmisie semnat de cele două ţări.

România nu e pregătită să primească azilanţi

Readmisia este singura măsură fără bătăi de cap pentru autorităţile române. Însă dacă imigranţii solicită azil, lucrurile se complică simţitor. Mai exact, în această situaţie, România este obligată să analizeze cererile şi să-i verifice pe solicitanţii de azil. Situaţia poate dura luni bune, timp în care refugiaţilor trebuie să li se asigure un cămin, iar România are capacităţi foarte limitate de găzduire.

Astfel, în vestul ţării, pe unde intră cei mai mulţi imigranţi, există doar 200 de locuri în care aceştia ar putea fi cazaţi. În plus, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptate pe 19 ianuarie 2016, solicitantul de azil lipsit de mijloace de subzistenţă va beneficia din partea statului român de o sumă de 10 lei pe zi pentru hrană, de 67 – 100 de lei pe sezon pentru îmbrăcăminte, 100 de euro pentru chirie, plus plata întreţinerii.

Cum intră refugiaţii în România

Anul trecut, aproape 1.400 de imigranţi au încercat să treacă frontierele României, potrivit purtătorului de cuvânt al IGPF, Fabian Bădilă. Cei mai mulţi dintre aceştia au fost remişi statelor din care au venit.

„Conform protocoalelor încheiate cu ţările vecine, persoanele descoperite au fost predate autorităţilor de frontieră din acele state, în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun“, a declarat, pentru „Adevărul“, Fabian Bădilă.

Printre metodele pe care le folosesc imigranţii pentru a încerca să intre ilegal în România, cea mai folosită este ascunderea în TIR-uri încărcate cu diverse bunuri (pepeni, cartofi, cărbuni, textile, piese auto, electronice, tuburi şi profile metalice), potrivit autorităţilor. Analiza cazurilor înregistrate a arătat că imigranţii acţionează în grupuri mici, de câte 2-3 persoane sau 6-8 persoane, iar pentru a pătrunde în interiorul camioanelor, aceştia profită de neatenţia şoferilor, taie prelata remorcilor şi se ascund printre marfurile transportate.

Motivele invocate: teama de război sau de sărăcie

Exodul refugiaţilor nu are întotdeauna legătură cu războiul din Siria şi Irak. Statisticile europene arată că numărul extracomunitarilor care ajung în spaţiul Uniunii Europene fără motive reale pentru a solicita azil este în creştere. Astfel, mulţi imigranţi nu fug de război aşa cum pretind, ci caută o viaţă mai bună în ţările europene bogate.

Peste 54.500 de imigranţi clandestini au venit în Uniunea Europeană numai anul acesta, dintre care 50.668 prin Grecia, conform datelor Agenţiei ONU pentru Refugiaţi. În ianuarie în Marea Mediterană s-au înecat nu mai puţin de 235 migranţi.

citeste totul despre: