Raportul SUA despre România: abuzurile poliţiei, presa mogulilor, discriminarea romilor şi violenţa asupra femeilor sunt „probleme majore”

„Companii media deţinute de Dan Voiculescu (au atacat verbal în repetate rânduri jurnaliştii care au relatat despre afaceri controlate de ei sau despre activităţile Guvernului”, se arată în raport

Capitolul despre România din raportul anual publicat de Departamentul de Stat cu privire la respectarea drepturilor omului începe cu scandalul românilor din diaspora care nu au putut vota la alegerile prezidenţiale. Pe lângă corupţia guvernamentală, Departamentul semnalează „probleme majore” precum maltratarea persoanelor reţinute de către jandarmi şi poliţişti, amintind de „cel puţin un om care a murit în timp ce se afla în custodia poliţiei”.

„Problemele majore semnalate în România cu privire la respectarea drepturilor omului includ maltratarea şi hărţuirea de către poliţişti şi jandarmi a persoanelor reţinute şi a romilor, unde includem şi moartea a cel puţin o persoană aflată în mâinile poliţiei”, se arată în raport, care poate fi citit în variantă integrală pe site-ul Departamentului de Stat. 

„Corupţia guvernamentală rămâne o problemă larg răspândită, care afectează toate secţiunile societăţii”, notează raportul. Mai multe despre neregulile şi corupţia la nivelul instituţiilor semnalate în raportul SUA puteţi citi aici. 

„Discriminarea socială sistematică a rominlor le afectează accesul la educaţie, locuinţe, servicii de sănătate şi oportunităţi de angajare”, continuă documentul. Sunt amintite apoi condiţiile proaste din închisori şi „tentativele continue ale unor figuri politice de a compromite independenţa justiţiei”. 

Alte încălcări ale drepturilor omului semnalate în raportul Departamentului de Stat cu privire la România:

„Ameninţările personale şi profesionale asupra jurnaliştilor subminează libertatea presei.”

„Informaţii constante despre violenţă şi discriminare asupra femeilor.”

„Au existat acte antisemite, iar presa a continuat să publice articole antisemite. Viziuni antisemite, rasiste, xenofobe şi naţionaliste au continuat să fie diseminate pe Internet.”

„Agenţiile guvernamentale au furnizat asistenţă inadecvată persoanelor cu dizabilităţi şi au neglijat persoanele cu dizabilităţi aflate în instituţii.”

„Discriminarea socială împotriva persoanelor lesbiene, gay, bisexuale şi transgender (LGBT) şi persoanelor cu HIV/SIDA, în special copii, rămân probleme.”

„Drepturile angajaţilor rămân un motiv de îngrijorare.”

„Justiţia a făcut paşi pentru a-i urmări penal şi pedepsi pe oficialii care au comis abuzuri, însă autorităţile au întârziat în mod repetatat procesele invocând aşa-zise abuzuri ale poliţiei, ceea ce de multe ori s-a transformat în achitări.”

Cazul cu care porneşte raportul vizează moartea lui Daniel Dumitrache, un tânăr de 26 de ani care a murit în timp ce era reţinut de poliţiştii bucureşteni, după ce a fost ridicat de pe străzi, unde era „parcagiu”. Familia susţine că acesta a murit din cauza bătăii primite de la poliţişti. Toate detaliile despre caz se pot citi aici. 

Sunt amintite şi cazul poliţistului din Sibiu acuzat de omor cu premeditare şi procesele demarate împotriva torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior. 

Sunt semnalate cazuri din Galaţi, Constanâa, Târgu Jiu, Craiova, Piatra Neamţ, Reşiţa şi alte localităţi în care rude, martori şi ONG-uri au semnalat abuzuri ale poliţiştilor asupra deţinuţilor, inclusiv bătăi. 

În 2014, 189 de poliţişti au fost anchetaţi pentru posibile încălcări ale drepturilor omului. 127 au fost exoneraţi. 

Despre dreptul la vot şi reprezentare politică:

„Au existat sesizări privind nereguli, parţial pentru că guvernul a amendat legea electorală astfel încât românii să poată vota în altă parte decât locul de rezidenţă. Unii observatori electorali au susţinut că PSD s-a folosit de această breşă pentru a majora artificial votarea în unele sate izolate. O problemă majoră în ambele tururi a fost numărul limitat de secţii de votare din străinătate. Au existat numeroase informaţii cu privire la românii din diaspora care au aşteptat la cozi lungi pentru a vota, la ambasadele din capitalele europene şi informaţii că mii dintre ei nu au putut vota înainte de închiderea urnelor. Aceste informaţii au stârnit proteste la nivel naţional.”

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare din 2012, Departamentul de Stat scrie că „observatorii au notat unele nereguli, însă per total sunt considerate libere şi corecte”. 

Deşi legislaţia nu restricţionează participarea femeilor la guvernare sau în politică, atitudinile sociale reprezintă o barieră semnificativă. La 1 septembrie existau 55 de femei între cei 404 membri ai Camerei Deputaţilor şi 12 femei printre cei 175 de senatori. Unul dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale este femeie şi 10 dintre cei 32 de europarlamentari români sunt femei. Sunt cinci femei în guvernul format din 25 de miniştri şi, din 42 de judeţe, în cinci funcţia de prefect este ocupată de femei. Majoritatea magistraâilor sunt femei, inclusiv preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi mai mulţi preşedinţi de instanţe. 

Despre libertatea presei şi libertatea de exprimare: 

„În timp ce presa independentă a fost activă şi a exprimat o diversitate de puncte de vedere în mod nerestricţionat, politicieni şi persoane care au legături strânse cu politicieni şi cu grupuri politice fie deţin, fie controlează indirect numeroase companii media, la nivel naţional şi local. Ştirile şi direcţia editorială acestor companii media reflectă frecvent punctele de vedere ale proprietarilor. Au existat acuzaţii că proprietarii unor grupuri media au blocat ştiri care intrau în contradicţie cu interesele proprii şi i-au ameninţat pe autori”, se arată în raport. 

„Companii media deţinute de politicienii Dan Voiculescu (Partidul Conservator) şi Sebastian Ghiţă (Partidul Social-Democrat) au atacat verbal în repetate rânduri jurnaliştii care au relatat despre afaceri controlate de ei sau despre activităţile Guvernului. În ianuarie, peste 340 de jurnalişti din întreaga ţară au protestat, denunţând «practici media degradante» folosite de un post tv deţinut de Voiculescu, Antena 3. Dan Tapalagă, analist al site-ului de ştiri Hotnews, a semnalat că Ghiţă a făcut declaraţii pe care el şi familia lui le-au considerat acte de intimidare. Ghiţă a replicat că nu l-a ameninţat pe Tapalagă, spunând că doar a fost enervat de jurnalist. Tapalagă şi site-ul pentru care lucrează au scris în mod repetat despre contracte ale companiilor deţinute de Ghiţă cu instituţii guvernamentale.”

„În august 2014, trei jurnalişti au fost agresaţi în cursul unui miting organizat de postul tv Antena 3 ca protest faţă de condamnarea patronului, Dan Voiculescu, la zece ani de închisoare pentru fraude estimate la valoarea de 60 de milioane de euro (75 de milioane dolari). Mai multe ONG-uri şi instituţii media au acuzat poliţia că nu a intervenit pentru oprirea violenţelor.

Atât premierul Ponta cât şi fostul său purtător de cuvânt, Mirel Palada, au jignit public jurnalişti care lucrau pentru organizaţiile de presă care au criticat politicile guvernului. În iulie 2014, Ponta i-a numit pe reporterii agenţiei de presă Mediafax «mujahedini» şi «talibani», iar în august Palada, pe pagina sa de Facebook, a calificat unii jurnalişti drept «dobitoci», adăugând că ar simţi «plăcere să îi execute electric». Atât presa, cât şi ONG-uri au considerat că Ponta şi Palada au încercat să intimideze jurnalişti independenţi. După aceste afirmaţii, Palada a fost înlocuit din funcţia de purtător de cuvânt.