Proiect: Asistaţii social apţi de muncă, obligaţi să fie „voluntari“ pentru situaţii de urgenţă

Asistaţii social vor fi obligaţi să participe la activităţile serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă

Parlamentarii le pregătesc o surpriză asistaţilor social. Cei care, de anul viitor, vor primi de la stat ajutoare de incluziune vor fi obligaţi să participe la activităţile serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.

Teoretic munca este brăţară de aur, însă nu şi pentru persoanele asistate social care, de multe ori, refuză să presteze în folosul comunităţii. Cu toate acestea, câţiva parlamentari s-au gândit la alte modalitaţi prin care cei asistaţi să-şi facă datoria faţă de societate.

Concret, un proiect de lege iniţiat de 17 parlamentari PMP, printre care şi senatorul Traian Băsescu, prevede ca persoanele apte de muncă, beneficiare ale ajutorului de incluziune, să fie obligate să participe la activităţile serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, denumite impropriu voluntare deoarece nu au doar personal voluntar, ci şi personal angajat, sunt diferite de serviciile de urgenţă profesioniste. Aceste servicii publice comunitare descentralizate sunt constituite în comune, oraşe şi municipii, în subordinea consiliilor locale, şi fac parte din sistemul naţional pentru managementul situaţiilor de urgenţă. Bazându-se mai ales pe voluntari, aceste servicii sunt slab dimensionate.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, după care va fi trimis la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Acţiuni de prevenire a situaţiilor de urgenţă

Proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, care ar trebui să intre în vigoare anul viitor, prevede că activităţile serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă la care participă aceste persoane cuprind acţiunile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, de înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă şi de pregătire profesională.

În acest sens, primarii au obligaţia să propună spre aprobare consiliilor locale condiţiile de participare, drepturile, obligaţiile, atribuţiile şi procedurile care revin acestor persoane, precum şi lista actualizată a acestora.

„În vederea suplimentării resurselor umane care aplică acţiunile şi măsurile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, din rândul persoanelor singure şi a familiilor beneficiare de venit minim de incluziune, care include componenta de ajutor de incluziune, persoanele apte de muncă au obligaţia de a participa, în condiţiile legii, la activităţile serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, pe durata plăţii ajutorului de incluziune“, prevede proiectul de lege.

Pentru ca aceste norme să fie respectate, actul normativ prevede şi sancţiuni. Astfel, primarii vor fi sancţionaţi cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei dacă nu respectă aceste obligaţii. De asemenea, persoanelor apte de muncă, ce beneficiază de venitul de incluziune şi nu îndeplinesc aceste obligaţii pe o perioadă mai mare de 30 de zile, li se suspendă acordarea ajutorului de incluziune pentru 3 luni. La expirarea termenului, dacă aceste persoane nu îşi îndeplinesc această obligaţie, atunci vor putea solicita din nou dreptul la ajutorul de incluziune după o perioadă de 6 luni.

Ce munci vor presta asistaţii sociali

Potrivit iniţiatorilor proiectului de lege, beneficiarii de ajutor de incluziune vor putea fi folosiţi la activităţi de prevenire a situaţiilor de urgenţă, ca de exemplu: asigurarea realizării şi întreţinerii corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale; îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor; monitorizarea interdicţiilor cu privire la arderea miriştilor, a vegetaţiei lemnoase şi ierboase, în perioadele de caniculă şi secetă prelungită; toaletarea sau tăierea unor pomi ce pun în pericol securitatea construcţiilor vecine şi a căilor de acces.

De asemenea, acestea vor putea fi folosite la evacuarea apelor din inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere, înlăturarea zăpezii în situaţia căderilor masive de zăpadă, eliberarea căilor de circulaţie de copaci, stâlpi, crengi doborâte de tornade, precum şi sprijinirea populaţiei pentru refacerea gospodăriilor afectate.

Totodată, beneficiarii de ajutor de incluziune vor fi obligaţi să participe la activitatea de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

Venitul minim de incluziune, valabil din 2018

Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, act normativ care integrează ajutoarele sociale acordate familiilor şi persoanelor singure aflate în dificultate, se va aplica abia de la 1 aprilie 2018.  Autorităţile vor reuni aceste trei ajutoare într-unul singur - venitul minim de incluziune. Autorităţile vor reuni venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei într-unul singur - venitul minim de incluziune.

Specialiştii spun că succesul prevederilor referitoare la activităţile serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă depinde de modul în care se va aplica Legea venitul minim de incluziune.

„Legea venitului minim garantat era exploatarea omului de către om, pentru că te obliga să munceşti pentru 150 de lei 20 de ore pe lună. Asta înseamnă 7 lei pe oră. Nu ştiu unde în lume muncesc oamenii pentru 7 lei pe oră. Din acest motiv, mulţi refuzau să facă muncă în folosul comunităţii. Legea privind venitul minim de incluziune este mult mai bună decât cea veche, e mai cu cap. Venitul minim de incluziune este mult mai mult decât venitul minim garantat. S-ar putea să aibă succes. Trebuie ca acest venit minim de incluziune să fie stimulator, oamenii să creadă că merită să muncească pentru aceşti bani“, a explicat, pentru „Adevărul“, sociologul Mircea Kivu.