Rata mortalităţii în penitenciare, de 3 ori mai mică decât cea din România, în general

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fostul şef al Penitenciarelor susţine că până la încarcerarea unor politicieni au fost ignorate condiţiile din penitenciare FOTO Inquam Photos/ Octav Ganea
Fostul şef al Penitenciarelor susţine că până la încarcerarea unor politicieni au fost ignorate condiţiile din penitenciare FOTO Inquam Photos/ Octav Ganea

Rata mortalităţii în penitenciare este de 3,5 la mia de deţinuţi, în timp ce rata mortalităţii în România este de 11 la mia de locuitori, atrage atenţia un fost şef al Administraţiei Penitenciarelor, actualmente şeful sindicaliştilor din sistem. Florin Dumitraşcu arată că Informaţia este preluată din statistica UE care mai precizează că 40,7% dintre români au WC-ul în curte, în timp ce 100% dintre deţinuţi au acces permanent la grupuri sanitare.

UPDATE Concret, Florin Dumitraşcu, presedintele Sindicatul Omnia din Administratia Natională a Penitenciarelor susţine că situaţia de penitenciare a fost criticată în mod constant în ultimii 27 de ani, „dar până la încarcerarea unor politicieni şi oameni de afaceri importanţi au fost ignorate de către toate partidele politice şi de către toate guvernele, fără excepţii”.

Dumitraşcu atrage atenţia că de fapt supraaglomerarea ca fenomen este în scadere, „iar cifrele demonstrează că acest efect este unul consistent. În ultimii 10 ani numărul deţinuţilor a scăzut de la aproximativ 48.000 de deţinuţi la aproximativ 27.000 de deţinuţi. Motiv pentru care apreciem că, supraaglomerarea va scădea în maxim 4 ani dacă planurile existente vor fi finanţate şi implementate”.

Totodată, fostul şef al Penitenciarelor precizează că rata mortalităţii în penitenciare este de 3,5 la mia de deţinuţi. Rata mortalităţii în România este de 11 la mia de locuitori. „Situaţia este similară şi în privinţa sinuciderilor, în contradicţie cu afirmaţiile unor părti interesate în a prezenta o situaţie catastrofal. Informatia este preluată din statistica UE”, explică Dumitraşcu.

Acesta continuă şi subliniază că 40,7% dintre români au WC-ul în curte. „100% dintre deţinuţi au acces permanent la grupuri sanitare şi apă curentă, chiar dacă 19 din cele 44 de penitenciare româneşti sunt supraaglomerate”, mai arată Dumitraşcu.

Florin Dumitraşcu mai explică faptul că efectele unei hotărâri pilot de la CEDO nu presupun aplicarea unor amenzi. „De fapt CEDO încetează să soluţioneze cauze de un anume tip (în acest caz referitoare la detenţie) până când statul membru nu-şi rezolvă problemele sistemic, pe baza unor recomandări. Un exemplu în acest sens este hotărârea pilot pe tema restituirilor”, potrivit lui Dumitraşcu. 

Extrădarea în România, interzisă din cauza condiţiilor din închisoare

Declaraţiile fostului şef din ANP vin însă la mai puţin de un an de când Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a interzis autorităţilor germane extrădarea în Ungaria şi România a două persoane cercetate penal, din cauză că acestora le-ar fi încălcate drepturile fundamentale în închisori, relatează EurActiv.de

CJUE a fost sesizată de Hanseatisches Oberlandesgericht (Tribunalul Regional Superior din Bremen, Germania) care a constatat că Pal Aranyosi şi Robert Căldăraru ar putea fi supuşi unor tratamente inumane sau degradante în închisorile din Ungaria, respectiv, România.

Căldăraru era căutat cu mandat european de arestare după ce fusese condamnat la un an şi opt luni de închisoare.

Despre moartea lui Adamescu

Dumitraşcu a vorbit astăzi şi despre moartea omului de afaceri Dan Adamescu. „Deţinutul Adamescu (un exemplu folosit de către dl. Dragnea), bolnav încă dinainte de a fi încarcerat, se afla din septembrie 2016 într-o clinică privată, a fost operat la genunchi de către medicul pe care şi l-a ales, şi a decedat într-o clinică privată. Românii liberi şi platitori de impozite n-au această şansă”, declară fostul şef din ANP.

La rândul lor, oficialii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au explicat că „în data de 23 ianuarie 2017, în jurul orelor 23,45, a avut loc decesul persoanei custodiate Adamescu Grigore Dan, într-o unitate sanitară privată. Persoana custodiată a beneficiat, conform recomandărilor medicilor specialişti, de asistenţă medicală atât prin intermediul reţelei sanitare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cât şi a reţelei sanitare publice şi private. Din luna septembrie 2016, acesta se afla sub supraveghere medicală într-o reţea sanitară privată, în vederea realizării unei intervenţii chirurgicale pentru o afecţiune medicală cronică la un membru inferior”.

Oficialii ANP mai susţin că Dan Adamescu a fost cazat în penitenciar în conformitate cu dizabilităţile sale, „fapt constatat şi de reprezentanţii Ambasadei Germaniei în România cu ocazia vizitării acestuia”.

Dragnea: acel om nu fusese condamnat la moarte

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a cerut aseară Ministerului Justiţiei să prezinte o situaţie cu numărul persoanelor care au murit în puşcării. Administraţia Penitenciarelor a făcut publice cifrele încă de săptămâna trecută şi a arătat că anul trecut, 98 de persoane au murit în penitenciare, de  3 ori mai puţin decât în libertate.

Liviu Dragnea a evocat aseară, la sediul PSD şi decesul omului de afaceri Dan Adamescu în cursul nopţii de luni spre marţi. Doar că Adamencu a murit într-un spital privat, în care era internat.

„Totuşi, azi-noapte a murit un om în penitenciar. Acel om nu fusese condamnat la moarte. Eu cred că Ministerul Justiţiei, în foarte scurt timp, să arate câţi au murit în închisorile din România, că poate e bine ca toţi să ştim”, a spus preşedintele PSD.

Şefa DNA: Prejudiciile nu vor fi acoperite 

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat miercuri că, dacă intră în vigoare prevederile privind dezincriminarea unor infracţiuni grave, prejudiciile constatate nu vor mai putea fi acoperite.

„Din punctul de vedere unitar, exprimat de instituţiile din sistemul judiciar, nu cred că a negat nimeni dreptul Parlamentului sau al Guvernului de a emite ordonanţe. Noi am emis puncte de vedere tehnice, pe ceea ce înseamnă dezincriminarea unor infracţiuni atât de grave, cum este cea a abuzului în serviciu. Toate prejuidiciile care au fost constatate nu vor mai putea fi acoperite. Sigur că în lege este prevăzut dreptul părţii vătămate, care îşi păstrează dreptul”, a spus procurorul-şef al DNA, potrivit News.ro.

Laura Codruţa Kovesi a precizat că statul a cheltuit bani cu investigarea acestor infracţiuni, cu judecarea lor, iar acum se vrea ca totul „să fie şters cu buretele”, pentru ca ulterior statul să cheltuie alţi bani doar pentru a-şi recupera prejudiciile.

"Doar în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ultimii trei ani, suma valorilor indisponibilizate de DNA a fost de peste 1,5 miliarde de euro. Toate aceste dispoziţii, dacă vor intra în vigoare, vor avea efect şi asupra recuperării acestor sume”, a mai spus Kovesi, potrivit sursei citate.

Ce prevede proiectul 

Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite