Prăbuşirea Excelenţei Sale, împăratul Vlasov

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Mihail Vlasov, a fost arestat preventiv, ieri, pentru 30 de zile, în urma unei decizii a magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, după ce a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea mită 200.000 de euro.

Mihail Vlasov a fost reţinut marţi seară după ce a fost prins în flagant în timp ce primea 200.000 de euro, bani care reprezentau, potrivit anchetatorilor, prima tranşă dintr-o şpagă de un milion de euro pentru a „aranja” un proces la Curtea de Arbitraj, instituţie aflată în subordinea Camerei de Comerţ la care vicepreşedinte este chiar fiica lui Vlasov, Vanda Vlasov.

Povestea şpăgii

Concret, procurorii anticorupţie au arătat că denunţătorul din acest caz, alături de fostul său partener de afaceri, începând din 2013, erau părţi într-un dosar de arbitraj, în calitate de pârâţi-reclamanţi, dosar înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Printr-un intermediar, denunţătorul a aflat că Mihail Vlasov este interesat de industria de tipar din România şi că doreşte să-l cunoască.

Astfel că, pe 13 martie, în urma unei programări prealabile, denunţătorul s-a prezentat la biroul lui Mihail Vlasov, situat în sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, unde, pe parcursul discuţiei, Vlasov i-a cerut denunţătorului suma de un milion de euro pentru a-l ajuta să câştige procesul respectiv. După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, Vlasov i-a propus denunţătorului următoarea înţelegere: să-i promită acestuia că îi va da suma menţionată, iar până la termenul din 19 martie, să îi dea 200.000 de euro, urmând a primi de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de bani, au explicat anchetatorii.

Flagrantul

În urma acelei discuţii, Mihail Vlasov s-a întâlnit marţi seara la un restaurant din centrul Capitalei cu omul de afaceri, denunţătorul din acest caz, care i-a dat prima tranşă din şpaga de un milion de euro negociată iniţial, de faţă fiind şi şoferul lui Mihail Vlasov. „Pe 18 martie 2014, în jurul orelor 20.00, Mihail Vlasov s-a întâlnit cu denunţătorul într-un restaurant din Bucureşti, moment în care care Vlasov i-a repetat acestuia că vrea un milion de euro, în schimbul influenţei pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, promiţând că îi va determina pe aceştia să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului”, mai arată anchetatorii.

Mai mult, Vlasov i-a spus denunţătorului că restul banilor îi aşteaptă după ce instanţa de arbitraj urma să amâne dosarul. „Până la următorul termen de judecată, denunţătorul urma să îi mai remită încă 300.000 euro, în acelaşi scop. După înmânarea acestei sume de bani, instanţa de arbitraj urma să dea o decizie favorabilă denunţătorului”, susţin procurorii.

După încheierea discuţiei, denunţătorul s-a deplasat împreună cu şoferul lui Vlasov la maşina personală, unde i-a înmânat o punga în care se aflau cei 200.000 de euro ceruţi, pungă special pregătită de anchetatori. După primirea banilor, şoferul s-a deplasat la maşina preşedintelui Camerei de Comerţ, situată în parcarea restaurantului, moment la care au apărut procurorii DNA care organizaseră flagrantul, banii fiind găsiţi asupra acestuia.

Decizia de arestare a lui Mihai Vlasov, emisă de Curtea
de Apel Bucureşti, poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ;

Ce este Curtea de Arbitraj

Curtea de Arbitraj din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a României organizează, conform legii, activităţi de mediere şi de soluţionare prin arbitraj a unor litigii comerciale şi civile, interne şi internaţionale. Arbitrii de la această unitate ţin cont în procesele lor de Codul de procedură civilă şi de legile speciale din domeniu. Preşedintele Curţii de Arbitraj este Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR, iar prim-vicepreşedinte este Vanda Vlasov, fiica lui Mihail Vlasov.

Împărăţia lui Mişu Vlasov

Originar din Iaşi, Mihail Vlasov a fost de toate la viaţa lui: deputat, judecător, avocat, socru de ministru, om de afaceri, jucător la ruletă. A avut o legătură foarte strânsă cu grupul PNL de la Iaşi. Acum câţiva ani declara că deţine numai bijuterii şi tablouri de 800.000 de euro.

Înainte de Revoluţia din 1989, Mihail „Mişu” Vlasov era judecător. Acea funcţie avea să-i aducă celui supranumit „împăratul” prima şi singura condamnare până acum. Fusese acuzat că a primit 70.000 de lei (echivalentul unei Dacii la acea vreme) pentru un proces de la Focşani. Vlasov a stat doi ani în închisoare pentru luare de mită, însă a fost achitat imediat după ce a picat regimul comunist, demonstrând că ar fi fost condamnat politic. Acum, la mai bine de 30 de ani de la acel incident, Vlasov scrie în CV-ul propriu. „Arestat de statul comunist şi lipsit de libertate 2 ani, achitat în 1990 ca nevinovat”.

Imediat după Revoluţie, Mihail Vlasov s-a orientat spre avocatură, breaslă prin intermediul căreia a cunoscut foarte mulţi oameni importanţi din justiţia sau administraţia locală. La finele anilor ’90, Vlasov era în mijlocul unui scandal imens în Iaşi, fiind acuzat de presa locală că, prin intermediul unei fundaţii pentru tineret, încerca să preia abuziv un hotel cochet dintr-o zonă centrală a Iaşiului. Partenerul de afaceri de pe atunci al lui Vlasov era un anume Ioan Leonte. Acum, Leonte este judecat pentru corupţie la Iaşi, însă, cu toate acestea, este şef la Protecţia Consumatorului.

Apropierea de liberali

Ascensiunea lui Vlasov s-a accentuat însă abia după cimentarea relaţiilor din politică. Mişu Vlasov a fost un apropiat al liderilor PNL din Moldova, relaţia dintre acesta şi liberali fiind oficiată odată cu căsătoria fiicei sale, Vanda Vlasov, cu fostul ministru liberal Cristian David.

În 2007, „împăratul” ajunge un nume cunoscut la nivel naţional odată cu numirea sa în funcţia de preşedinte al Camerei Comerţului şi Industrie a României (CCIR). Un an mai târziu, pentru o scurtă perioadă, iulie-decembrie 2008, a fost şi deputat în Parlamentul României.

La Curtea de Arbitraj din cadrul CCIR, Vlasov nu şi-a uitat rubedeniile. Prim-vicepreşedintele acestei unităţi este chiar fiica sa Vanda Vlasov. Notăriţa ieşeană Ioana Beldeanu, fina lui Crin Antonescu şi fostă colaboratoare cu Vlasov la cabinetul de avocatură al acestuia de la Iaşi, este şi ea arbitru la Curtea
de Arbitraj. Beldeanu este fosta soţie a unui om de afaceri ieşean, Cristian Maftei, judecat pentru luare de mită împreună cu fostul prefect al Iaşiului, Radu Prisăcaru, şi el membru PNL.

Tot pe lista arbitrilor se mai găseşte şi numele lui Constantin Adrian Balaban Grăjdan, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, judecat în prezent pentru favorizarea infractorului după ce a vrut să-l favorizeze pe Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calităţii”. Un alt arbitru este şi Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei şi prieten cu Vlasov, şi el condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Un alt arbitru este ieşeanca Angela Mîţă Baciu, prietenă de familie cu fostul liberal Relu Fenechiu.

„Împăratul“ şi jocurile de noroc

Despre Mihail Vlasov toţi cei care îl cunosc ştiu că are o slăbiciune pentru jocurile de noroc. Numele său apare pe lista părţilor vătămate într-un dosar al Poliţiei Capitalei ce vizează clanurile interlope „Duduianu” şi „Caran”, cercetate pentru cămătărie. Vlasov ar fi fost un client al celor două clanuri, de la care ar fi împrumutat, în mai multe rânduri, sume de bani pentru a juca la ruletă. În aceeaşi anchetă se arată că Vlasov ar fi pierdut sume foarte mari de bani în cazinouri.

La capitolul bani, „împăratul” nu se poate plânge. În singura sa declaraţie de avere, cea din perioada în care era deputat, Mihail Vlasov scria că deţine bijuterii de 300.000 de euro, dar şi că a adunat „în timp” icoane, tablouri şi mobilă de 500.000 de euro. Vlasov nu şi-a mai postat de atunci vreo declaraţie de avere, însă a intrat în gura colegilor de la CCIR după ce instituţia pe care o conduce a cumpărat un Rolls Royce de 220.000 de euro, folosită în interes de serviciu de acelaşi Vlasov.

De altfel, „împăratul” nu a fost ocolit nici de conflictele cu subordonaţii săi. Acum doi ani, 12 preşedinţi de Camere de Comerţ din teritoriu îl acuzau pe Vlasov că ar fi folosit discreţionar fondurile instituţiei pe care o conduce. În sesizarea respectivă, subordonaţii lui Vlasov spunea că au „indicii serioase” că „împăratul” ar fi cheltuit 12 milioane de lei în alte scopuri decât cele ale Camerei de Comerţ. Vlasov şi-a pus angajaţii în cap şi după ce, acum câţiva ani, le-a solicitat acestora să i adreseze cu apelativul „Excelenţa Sa”. ;

 Ginerele i-a luat-o înainte

Ginerele lui Mihail Vlasov, fostul ministru liberal Cristian David, soţul Vandei Vlasov, este şi el urmărit penal de către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru abuz în serviciu, fals şi uz de fals, după ce ar fi trecut în declaraţia sa de avere că i s-ar fi restituit un împrumut de 60.000 de euro de la mama sa. David ar fi procedat la acest procedeu întrucât nu putea justifica acea sumă. Mama fostului ministru a fost pusă şi ea sub urmărire penală în acelaşi dosar. Acelaşi Cristian David a fost ministru al Administraţiei şi Internelor în perioada în care Poliţia Română anunţa că intenţionează să cumpere maşini Dacia Logan cu 70.000 de euro bucata. Preţul tranzacţiei a fost modificat după mediatizarea cazului.

Bun prieten cu Mona Pivniceru

Atât Mihail Vlasov, cât şi fostul ministru al Justiţiei, actualul judecător constituţional Mona Pivniceru, sunt de loc din Iaşi, fiind prieteni foarte apropiaţi. Relaţia celor doi a fost făcută publică şi de preşedintele Traian Băsescu, întrebat, în perioada în care Pivniceru avea portofoliul de la Justiţie, pe cine ar putea numi aceasta ca procuror general. „Nu ştiu care sunt preferaţii doamnei Pivniceru, ştiam că preferatul doamnei e pe la Camera de Comerţ. Credeţi că îl face pe domnul Vlasov procuror general? Eu ştiu că e economist, nu jurist”, răspundea, ironic, preşedintele. În 2011, revista „Kamikaze“ publica o investigaţie conform căreia Mona Pivniceru locuia într-un imobil de lux ce îi aparţinea lui Vlasov în Bucureşti.

Protejata lui Vlasov, ţepara UE

Fost şef al Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi a fost şi ieşeanca Magda Ţepoi. Aceasta a deturnat fonduri europene în valoare de 133.000 de euro şi a fost condamnată la trei ani de înachisoare cu suspendare. Iniţial, Ţepoi fusese condamnată la cinci ani şi jumătate de închisoare cu executare, însă pedeapsa i-a fost înlocuită după ce aceasta a făcut dovada că are posibilitatea să achite prejudiciul. Ţepoi ar fi acordat fondurile unor firme favorizate care, ulterior, plăteau servicii de publicitate în publicaţia locală ”Lumea ieşeanului”, deţinută chiar de Vlasov. Ţepoi lucrează în prezent la biroul din Bruxelles al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.