Misterul zborului MH 370, comentat la Adevărul Live. Ce teorii stau în picioare şi cât de mult s-a apelat la cele fanteziste?

În jurul zborului MH370, dispărut de pe radare cu două săptămâni în urmă, s-au ţesut zeci de ipoteze neconfirmate încă. Despre posibilele cauze ale prăbuşirii în ocean ale Boeing-ului 777 şi despre inflaţia de „certitudini“ lansate în spaţiul public de la dispariţia Avionului au discutat, la Adevărul Live, pilotul Vladimir Stoicescu şi jurnalistul Liviu Iolu.

Astăzi, 28 martie, jurnalistul „Adevărul“ Liviu Iolu a discutat cu expertul în aeronautică Vladimir Stoicescu despre zborul Malaysia Airlines dispărut în Oceanul Indian. Cei doi au discutat despre teoriile fanteziste ţesute în jurul acestui accident aviatic, dar au comentat şi cauzele.

Boeingul dispărut al Malaysia Airlines s-ar fi prăbuşit în Oceanul Indian, într-o misiune sinucigaşă, au dezvăluit surse apropiate dosarului, iar premierul malayesian a anunţat că nu există supravieţuitori. Avioane şi nave continuă cercetările în zona unde au fost reperate „obiecte” ce ar putea aparţine avionului prăbuşit şi se încearcă recuperarea cutiilor negre, dar până la această oră căutările sunt fără rezultat. 

Autoritatea australiană pentru siguranţă maritimă (AMSA) a anunţat, vineri, că operaţiunile de căutare a aeronavei Boeing 777, disparută acum trei săptămâni, au fost deplasate cu circa 1.100 de kilometri nord-est de la locul iniţial destinat căutărilor, informează BBC.

Discuţia de la Adevărul Live este mai jos. Urmează câteva fragmente text din timpul emisiunii.

Misterele zborului MH 370 - unde a dispărut avionul şi de ce durează atât de mult căutările 

Livetext

Stoicescu a studiat aeronautica în Statele Unite ale Americii. El spune că în cazul unei depresurizării, avionul iese de pe ruta sa şi caută să coboare. Astfel, piloţii pot trage de timp până se pun măştile de oxigen. „Sunt două tipuri de radar folosite. Cel transponder a fost inventat în Al Doilea Război Mondial şi e folosit pentru a identifica dacă un vehicul de zbor e inamic sau nu, pe baza unui cod. Dacă nu e în zona radarului principal, mai ales deasupra oceanelor, atunci sunt trimise coordonatele la un anumit timp fix“, afirmă Stoicescu.

Ce poate rămâne la suprafaţă, când un avion se prăbuşeşte? „Depinde cum a lovit apa. Dacă pilotul era în control şi a aterizat lin, pot rămâne părţi destul de mari. Dar depinde. Unele lucruri stau la suprafaţă un anumit timp, apoi coboară. Dar acum, la ora actuală, deja vorbim de lucruri prea mici. Ar trebui să se concentreze pe scanarea oceanului cu unde radio, pe cutiile negre care au 30 de zile autonomie“, spune Stoicescu.

De ce există atâta fascinaţie pentru accidentele aviatice? „Cred că oamenii sunt fascinaţi de zbor. N-am întâlnit niciun copil care să nu dorească să zboare. Există şi o tentă macabră, mai ales că tehnologia a avansat atât de mult, încât oamenii se aşteaptă ca lucrurile să nu eşueze“, spune Stoicescu. El a mai afirmat că avionul e proiectat să funcţioneze cu un singur motor timp de maximum 180 de minute. În acest timp, el poate fi dus în apropierea unui aeroport, dacă e cazul.

„Avionul e o premieră pentru Boeing. Piloţii controlează computere care, la rândul lor, controlează avionul, nu mai este un contact direct. Dacă pilotul greşeşte, atunci computerele îl avertizează“, mai spune Stoicescu. „Totul este făcut hidraulic, control indirect“.

„Sateliţii au calculat şi au încercat să creeze o rută pe baza datelor obţinute înainte de întreruperea contactului. (...) În final, au ajuns în zona actuală“, afirmă Stoicescu. El a completat prin a menţiona că Malaysia Airlines se poate să nu fi cumpărat întregul pachet de localizare pentru avioanele sale.

Cauze pentru dispariţie

„Până nu găsesc cutiile negre, nu cred că vom avea vreo teorie viabilă. Putem însă să învăţăm mai multe despre colaborarea între ţări. Dar dacă e să discutăm despre cauze, pot fi foarte multe, eronate sau poate bune, dar n-avem cum să le verificăm până n-avem informaţii din avion“, completează Stoicescu. „Agenţiile de ştiri se agaţă de orice informaţie, uneori şi fără temei“.

„(Pe CNN) au discutat cam orice se putea. Apoi se gândeau că poate teoria despre care ajungeau să discute ore în şir nu era bună. Treceau însă la alta şi tot aşa, aduceau alţi experţi. Unii oameni ar trebui să aştepte finalul investigaţiei, înainte de a afirma certitudini“, consideră Stoicescu. 

„Şansele sunt mari ca guvernul malaezian să aibă dreptate, a trecut mult timp şi s-ar putea să nu se descopere niciodată nimic. Însă Malaysia Airlines este considerată una dintre cele mai sigure companii, n-au avut probleme majore până acum“, mai zice Stoicescu.

„Acolo, însă, este şi o diferenţă de mentalitate. În SUA, spre exemplu, doar căpitanul are comanda, dar copilotul poate spune că nu e în regulă, poate lua altă decizie. Însă în ţările mai conservatoare oamenii mai bătrâni sunt respectaţi de piloţii mai tineri şi aceştia nu le prea contestă deciziile. Apoi, copilotul era încă în pregătire, făcea trecerea la un Boeing 777“, susţine Stoicescu.

Teorii fantastice sau nu

„Teoriile care mi s-au părut mult prea fantastice, cum ar fi Triunghiul Bermudelor, le-am ignorat. Dar unele pot să pară aşa şi să nu fie, cum era cea cu sinuciderea căpitanului. Au mai fost cazuri până acum“, spune Stoicescu. „Ştiu că pilotul avea un simulator acasă, dar asta n-ar trebui să fie anormal. Piloţii, se poate spune, sunt fanatici, adoră zborul. Şi astfel mai exersează acasă, ca în cazul acesta“.

„Cele mai recente informaţii se bazează pe o analiză continuă a datelor înregistrate de radar între Marea Chinei de Sud şi Strâmtoarea Malacca. Potrivit acestora, avionul a zburat cu o viteză mai mare decât am estimat anterior, ceea ce înseamnă automat un consum mai mare de combustibil şi o reducere a distanţei posibile de deplasare”, a informat AMSA. De asemenea, Agenţia australienă pentru securitatea transporturilor (ATSB), a informat că „este vorba de pista cea mai credibilă cu privire la posibila localizare a fragmentelor” avionului dispărut.

Un satelit japonez a localizat în cursul zilei de miercuri zece obiecte plutitoare, la o distanţă de circa 2.500 kilometri sud-vest de oraşul australian Perth, care ar putea reprezenta fragmente ale aeronavei Boeing 777, disparută acum trei săptămâni. Anunţul a fost făcut de către Biroul de cercetare şi informaţii al Guvernului japonez, acesta menţionând că cel mai mare obiect reperat cu ajutorul imaginilor din satelit are opt metri lungime şi circa patru metri lăţime.

Chiar dacă nu există o certitudine cu privire la provenienţa obiectelor descoperite în ocean, oficialii japonezi au declarat că ele pot reprezenta „foarte probabil” fragmente ale avionului companiei Malaysia Airlines, dispărut la 8 martie. Anterior, un alt satelit, din Thailanda, a anunţat că a descoperit circa 300 de obiecte, unele dintre ele mari de până la 15 metri, în sudul Oceanului Indian, la o distanţă de aproximativ 2.700 de kilometri de oraşul australian Perth. Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, căutările pe calea aerului a fragmentelor avionului dispărut au fost suspendate.