Laura Codruţa Kovesi: Poliţiştii care au legături cu politicieni locali sau cu oameni de afaceri sunt vulnerabili

Laura Codruţa Kovesi, şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a atras din nou atenţia că numărul persoanelor cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului de Interne care sunt suspectate pentru fapte de corupţie a crescut anul trecut. „Una dintre vulnerabilităţile pe care noi le-am constat vizează legăturile care există între angajaţi MAI şi politicieni locali sau oameni de afaceri”, este de părere Kovesi.

„Una dintre vulnerabilităţile pe care noi le-am constat vizează legăturile care există între angajaţi ai Ministerului de Interne şi  politicieni locali sau oameni de afaceri. Din perspectiva noastră, a fi a fi poliţist este o onoare, care presupune pe lângă numeroase satisfacţii profesionale şi o serie de sacrificii, iar limitarea legăturilor cu politicieni şi cu oamenii de afaceri este una dintre ele”, a adăugat şefa DNA.

Ioan Rus: lupta anticorupţie trebuie să o ducem toţi

Ca răspuns la aceste declaraţii, fostul ministru al Internelor Ioan Rus, care acum ocupă fotoliul de la Transporturi, a explicat că, din punctul său de vedere, apropierea politicului de reprezentanţii MAI nu constituie o vulnerabilitate în contextul în care atât politicieni, cât şi angajaţii structurilor de aplicare a legii trebuie să susţină lupta împotriva corupţiei în comun.

„Sunt politicieni corupţi, judecători corupţi, procurori corupţi, poliţişti corupţi. În consecinţă, nu sunt de acord că limitarea relaţiilor dintre poliţişti şi politicieni este o vulnerabilitate la sistemul de luptă anticorupţie, doar dacă plecăm de la premisa că unii sunt corupţi, iar ceilalţi corecţi sau invers. În realitate această luptă trebuie s-o ducem toţi, dar toţi”, a spus Rus.

Acesta a dat ca exemplu o situaţie pe care a văzut-o în Germania cu ani în urmă când la clasa întâi în faţa copiilor a fost adus un poliţist în uniformă, iar învăţătoarea le-a spus copiilor că acela este un personaj pozitiv căruia i se pot adresa atunci când au probleme.

„Construcţia unei viziuni pozitive asupra unei instituţii se face de către toţi, de la ministrul Învăţământului până la ministrul Transporturilor. Nu e doar apanajul unor instituţii", a spus Rus.

Acesta a mai explicat că un pericol la siguranţa naţională este faptul că firmele străine puternice care îşi desfăşoară activitatea în România trimit banii în străinătate.

„Realitatea spune aşa: astăzi, din cinci miliarde de euro, să spunem, licitaţi în România, sunt câştigaţi de firme străine. Întreb: este o vulnerabilitate la siguranţa naţională? Este! Vin bani europeni, îi mirosim şi pleacă înapoi”, a explicat Rus.

Ministrul Transporturilor a adăugat că, în acest moment, Polonia are opt firme, care concurează cu americanii în SUA sau cu japonezii în Japonia, în timp ce România nu are niciuna, fapt ce reprezintă o altă vulnerabilitate la siguranţa naţională.

Ioan Rus o compară pe Kovesi cu Vlad Ţepeş

De asemenea, Ioan Rus a declarat că un stat puternic nu este cel care are instituţii de forţă puternice, ci o economie puternică, precizând totodată că Laura Codruţa Kovesi îşi face treaba bine, însă „trebuie să ne-o facem şi noi cu toţii”.

„Un stat puternic nu este un stat care are instituţii de forţă puternice, ci care are o economie puternică. Până la urmă vor trebui să înţeleagă cu toţii că bătălia pentru corectitudine şi progres ne aparţine în egală măsură tuturor. Nu avem de ce să arătăm cu degetul către doamna Codruţa, să o urâm sau să o iubim. Îşi face treaba aşa cum se cuvine, atâta tot că trebuie să ne-o facem şi noi cu toţii”, a spus Ioan Rus.

De asemenea, acesta a adăugat că împotriva corupţiei s-a mai luptat „în valuri” şi altădată. 

„A mai fost o luptă în istorie: Vlad Ţepeş. A făcut tot aşa. Boierii s-au mutat şi au plecat toţi la turci. Efectele le-am văzut sute de ani de atunci încoace”, a precizat ministrul.

Victor Ponta, de vorbă cu Mircea Duşa şi Ioan Rus la bilanţul MAI FOTO Mediafax

Iohannis: Cu toţii ne dorim o României în care cetăţenii ştiu că drepturile le sunt respectate şi legea este aceeaşi pentru toţi

La bilanţul Ministerului de Interne a participat şi preşedintele Klaus Iohannis care a precizat că va pleda pentru condiţii salariale şi de muncă decente pentru angajaţii acestui sistem, arătând că înţelege constrângerile cu care se confruntă oamenii care servesc legea.

„Cu toţii ne dorim o Românie sigură, în care relaţia dintre stat şi individ să se bazeze pe respect reciproc, în care cetăţenii ştiu că drepturile le sunt respectate şi legea este aceeaşi pentru toţi. (...) Înţeleg constrângerile cu care se confruntă oamenii care servesc legea. Voi pleda întotdeauna pentru condiţii salariale şi de muncă decente, şi pe măsura răspunderii”, a spus şeful statului.

De asemenea, acesta a mai declarat că actualul context geopolitic din regiune reclamă acţiuni şi măsuri la care reprezentanţii MAI sunt parte importantă, arătând că apariţia războiului hibrid poate fi o sursă de insecuritate şi export de infracţionalitate către România.

„Apariţia unui război hibrid, existenţa unor conflicte asimetrice şi îngheţate, tendinţele de modificări ale frontierelor, încălcarea unor reguli de drept internaţional pot fi o sursă de insecuritate şi de export de infracţionalitate către statele europene, în special către România. Ştiu că aceste lucruri vă determină să fiţi mai prompţi, mai alerţi şi mai responsabili, pentru a proteja siguranţa cetăţenilor noştri”, a spus şeful statului.

El a menţionat că participarea Ministerului Afacerilor Interne, ca furnizor de securitate şi garant al valorilor democraţiei, cu forţe profesioniste la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub egida Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, printre care cele din Kosovo şi Afganistan, care a adus ţării noastre respectul şi aprecierea partenerilor internaţionali prin comportamentul exemplar şi prin performanţele operative.

„În considerarea calităţii României de stat european, furnizor de stabilitate în Sud-Estul Europei, anul 2014 a fost marcat, printre altele, şi de adoptarea Legii pentru aderarea României la Tratatul privind crearea Forţei de Jandarmerie Europeană. De asemenea, România a preluat Preşedinţia Comitetului Interministerial de Nivel Înalt al Forţei de Jandarmerie Europeană din anul 2015 şi are ca atare o responsabilitate. Un stat care îşi pune în practică propriile legi şi angajamentele derivate din tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale la care este parte va fi respectat de către cetăţenii săi şi de către partenerii străini. Voi veghea permanent ca angajamentele asumate de România prin Acquis-ul comunitar să fie respectate întocmai”, a spus preşedintele Iohannis.

Ponta cere poliţiştilor să aplice sancţiuni rapide şi dure în cazul violenţelor

Prezent şi el la bilanţul MAI, premierul Victor Ponta le-a cerut reprezentanţilor ministerului să se concentreze în continuare pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de violenţă, inclusiv în şcoli şi locuri publice, cu sancţiuni imediate şi extrem de dure atunci când sunt înregistrate astfel de cazuri.

„România este o ţară sigură, iar pentru mine - nu doar ca prim-ministru, ci cetăţean al acestei ţări - siguranţa este de departe o prioritate şi lucrul cel mai important. Vreau să ştiu că pot să trimit copiii la şcoală în siguranţă, că părinţii noştri pot să fie siguri pe stradă, că noi suntem siguri în locuinţă, în locuri publice”, a spus Ponta reprezentanţilor ministerului.

El i-a asigurat că Guvernul va continua să asigure dotarea poliţiştilor cu echipamente moderne, chiar dacă este politician, „prin definiţie ceva rău”.

Ministerul de Interne şi-a prezentat bilanţul pe 2014

Gabriel Oprea a prezentat, luni, bilanţul pe anul 2014 al Ministerului de interne despre care a spus că a fost un an al provocărilor, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional, cu implicări în toate componentele sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională.

„Cu toate acestea, anul 2014 nu a fost un an al violenţelor sau al fenomenelor infracţionale profunde, ci un an în care criminalitatea, pe ansamblu, a înregistrat scăderi semnificative la majoritatea indicatorilor. Şi cel mai important este că aceste scăderi au fost înregistrate pentru faptele penale la care cetăţenii sunt cel mai mult expuşi. Criminalitatea stradală a cunoscut cea mai mică valoare din ultimii nouă ani, şi mă refer la faptele comise cu violenţă, în stradă, la tâlhării sau agresiuni. Infracţiunile contra patrimoniului, adică furturile, au scăzut cu 8% în anul 2014, ajungând la cea mai mică valoare din ultimii cinci ani, iar în zona rurală, infracţionalitatea a atins cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani”, a precizat Oprea.

Acesta a adăugat că, la nivel naţional, criminalitatea sesizată este în scădere, fiind cu 9 procente sub valoarea înregistrată în anul 2009 şi cu 12 procente sub valoarea din 2011.

Pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale au fost soluţionate 15.395 de dosare, fiind trimise în judecată 2.703 persoane, iar în ceea ce priveşte contrabanda şi frauda vamală au fost reţinute, în vederea confiscării, bunuri în valoare de aproximativ 166 milioane de lei.

În domeniul criminalităţii organizate, prin acţiunea concertată a structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2014, au fost destructurate 237 de grupuri organizate, 1.995 de persoane fiind trimise în judecată. 

În scopul menţinerii climatului de ordine publică, Poliţia Română a desfăşurat zilnic, în medie, 760 de intervenţii rapide la evenimente, 300 de acţiuni cu efective mărite, peste 2.300 de controale şi a aplanat 460 de situaţii potenţial conflictuale.

Printre realizările de anul trecut ale Ministerului de Interne se numără şi faptul că pentru întreg sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, munca prestată în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale este recompensată cu un spor de 75% din solda sau salariul de bază, plată necondiţionată de acordarea timpului liber corespunzător. 

De asemenea, tot anul trecut, a fost creat un sistem prin care familiile angajaşilor MAI care au decedat în misiuni pot fi angajaţi în cadrul unei instituţii ale acestuia sau copii celor care au murit pot intra urma cursurile Academiei de Poliţie fără a susţine examenul de admitere. 

În 2015, peste 2.800 de autospeciale vor fi achiziţionate de MAI

În 2014, Ministerul de Interne a achiziţionat mai multe autospeciale pentru munca operativă, urmând ca alte 2.879 de autospeciale să fie recepţionate în prima jumătate a acestui an. 

„Pentru viitoarea perioadă de programare, până în 2020, au fost definite, în primă etapă, 140 de proiecte, în valoare de peste 700 de milioane euro, în condiţiile în care, pentru anul 2014, bugetul aprobat pentru proiectele finanţate din programe europene nerambursabile a fost de 35,9 milioane de euro, cu un grad de execuţie de 96,5%”, a spus Oprea.

De asemenea, acesta a adus aminte şi de cele două tragedii care au avut loc în 2014.

„Dacă ne raportăm la gestionarea situaţiilor de urgenţă, anul 2014 a fost un an al provocărilor, un an îndoliat de două tragedii aviatice, un an al lecţiilor învăţate. Realităţile cu care ne-am confruntat au condus la regândirea întregului Sistem Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, astfel încât să asigurăm creşterea potenţialului de acţiune la nivelul întregii ţări. Pentru a asigura coordonarea coerentă şi unitară a intervenţiilor, am dispus organizarea tuturor structurilor cu atribuţii principale şi de sprijin conform Concepţiei unice de acţiune în situaţii speciale”, a completat Oprea. 

Tot anul trecut, ministrul de Interne a precizat că au fost înfiinţate noi structuri, permanente sau temporare, de suport decizional, respectiv Platforma de coordonare operaţională a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, Centrul Operaţional de Comandă al Guvernului şi Centrul Naţional de Conducere Integrată al MAI. Acesta din urmă funcţionează permanent, 24 de ore din 24, şi are atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor speciale din domeniul ordinii publice şi al situaţiilor de urgenţă ce pot apărea pe teritoriul naţional.

Potrivit bilanţului, în urma misiunilor derulate în cooperare cu celelalte componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă - poliţie, jandarmerie, poliţie de frontieră, unităţi ale MApN, STS, SRI, SPP, structurile pentru situaţii de urgenţă din cadrul MAI au salvat vieţile a peste 5.600 persoane şi au protejat bunuri în valoare de aproximativ 2,33 miliarde lei.

„La nivel naţional au fost gestionate peste 355.000 de urgenţe, ceea ce înseamnă o  medie de 974 de intervenţii pe zi. Şi trebuie să evidenţiez aici numărul mare de misiuni aeriene ale Inspectoratului General de Aviaţie, mai mult de 8.000 de ore de zbor, dintre care peste 5.000 de ore au fost misiuni de salvare medicală SMURD”, a adăugat Oprea.

Jandarmeria a desfăşurat peste 328.000 de acţiuni

Pentru asigurarea ordinii publice, Jandarmeria Română a desfăşurat peste 328.000 de acţiuni, dintre care aproape o treime au fost realizate împreună cu Poliţia Română. 

„Profesionalismul Jandarmeriei Române a fost demonstrat inclusiv prin participarea anul trecut la misiunea de instruire şi mentorat din Afganistan, dar şi prin participarea unui nou contingent alcătuit din 28 de jandarmi la misiunea de reconstrucţie instituţională a statului afgan, începută în ianuarie 2015. Trebuie menţionat că în această nouă misiune NATO participă şi 5 poliţişti români”, a precizat ministrul de Interne.

În domeniul migraţiei ilegale, dacă în primele două trimestre valorile migraţiei au fost apropiate de media anului 2013, Oprea a spus că în trimestrele III şi IV numărul migranţilor depistaţi a înregistrat creşteri la frontiera cu Bulgaria (+44%) dar şi la frontiera maritimă (+37%).

„La Marea Neagră, în apele teritoriale româneşti, au fost depistate mai multe grupuri de migranţi, însumând 347 de persoane care au necesitat asistenţă şi prim-ajutor din partea poliţiştilor de frontieră români, având în vedere ambarcaţiunile nesigure folosite de migranţi. Cazurile înregistrate în anul 2014, în apele teritoriale româneşti, alături de incidentele semnalate în apele teritoriale ale Turciei şi Bulgariei, în care au fost descoperite ambarcaţiuni cu migranţi la bord, confirmă faptul că ruta migraţionistă pe mare din Turcia în România este încă activă. Trebuie să tratăm cu maximă seriozitate şi atenţie aceste tendinţe, chiar dacă la acest moment nu vorbim de un fenomen de mare risc”, potrivit şefului de la Interne.

Pompierii, pe primul loc în topul încrederii cetăţenilor

Ministrul de Interne a anunţat că nivelul instituţiei a fost elaborată noua Strategie Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică pentru perioada 2015-2020, document care, de astăzi, va intra în etapa consultării şi dezbaterii publice.

„Strategia stabileşte ce avem de făcut în următorii 5 ani pentru eficientizarea sistemului de ordine publică şi siguranţă printr-o abordare preventivă, orientată către nevoia de securitate a cetăţeanului şi întărirea autorităţii instituţiilor care au ca atribuţii creşterea nivelului de siguranţă, protejarea economiei naţionale, a spaţiului cibernetic şi securizarea frontierelor”, a spus Oprea.

În încheiere, ministrul Gabriel Oprea a precizat că, potrivit sondajelor de opinie, Poliţia Română a încheiat anul trecut cu un nivel de încredere de peste 50%, Jandarmeria Română este constant la un nivel de încredere a populaţiei de peste 60% iar despre pompieri ştim cu toţii că se află pe primul loc în orice sondaj.

La eveniment au participat Preşedintele României, Klaus Iohannis, Primul-ministru Victor Ponta, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, procurorul şef adjunct al Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Elena Georgiana Hosu, precum şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale.