UPDATE Şeful CNAS, Marian Burcea, şi alte 13 persoane, reţinute de DNA. Ancheta vizează decontări de servicii medicale fictive. Burcea, demis de Tudose

UPDATE Şeful CNAS, Marian Burcea, şi alte 13 persoane, reţinute de DNA. Ancheta vizează decontări de servicii medicale fictive. Burcea, demis de Tudose

Marian Burcea, adus la Curtea de Apel Bucuresti cu propunere de arestare preventivă. FOTO Inquam Photos Alexandru Busca

Procurorii DNA au reţinut 14 persoane în dosarul decontărilor de servicii medicale la domiciliu, printre cei reţinuţi numărându-se şeful CNAS Marian Burcea şi alţi membri ai conducerii, fostul şef al CASMB Lucian Bara, reprezentanţi ai unor societăţi prestatoare de servicii în domeniul medical, precum şi o avocată din Baroul Bucureşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE „În ziua de 6 iunie 2017, inculpaţii Bara Lucian-Vasile (preşedintele CASMB) şi Munteanu Ovidiu (managerul Direcţiei Relaţii Contractuale) au fost indignaţi de faptul că o parte dintre asiguraţi, în special cei aduşi de (...), au venit să depună personal dosarul la CASMB, situaţie în care au hotărât că nu le vor acorda prioritate în raport cu avocaţii care depuneau sute de dosare. Ulterior, inculpatul Bara Lucian-Vasile a respins cererile asiguraţilor care au venit aduşi de ambulanţe, deşi a văzut că erau în stare gravă şi cunoştea că avocaţii au depus dosare în numele unor pacienţi fictivi“, potrivit Agerpres.

UPDATE Potrivit procurorilor, Nicolae Sergiu Ciobanu, inculpat în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale în care sunt implicaţi şefi din CNAS şi CASMB, îi spunea reprezentantei unei firme care asigură astfel de servicii şi care reclama că nu primeşte banii de la Casa de Asigurări, că a fost consilier al fostului şef al SRI George Maior, că acesta este naşul lui şi că a ieşit la pensie pentru că nu a vrut să rişte să se schimbe legislaţia, cu o pensie de 10.800 de lei, în condiţiile în care salariul său era de 9.400 de lei.

„El ii sugerează femeii că are foarte multe cunoştinţe în sistemul medical pentru că ar fi desfăşurat activitate informativ-operativă în domeniu şi lucrând acum "pe aşa-zis lobby" şi îi spune explicit că îi cunoaşte pe preşedintele CNAS Marian Burcea şi pe soţia acestuia şi că ar putea interveni pentru a o ajuta”, mai spun procurorii.

„Din momentul în care inculpatul a înţeles în ce modalitate avea posibilitatea de a ajuta, toate eforturile sale s-au îndreptat către persuadarea colaboratorului cu privire la posibilităţile sale reale de a îşi exercita influenţa asupra funcţionarilor din diverse domenii”, remarcă procurorii în referatul cu propunerea de arestare preventivă a 14 persoane implicate în dosar.

Falşii bolnavi, surprinşi spălând rufe

Potrivit procurorilor, dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe.
 
Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale.
 
În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar  fie păstrează cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.
 
Procurorii arată că latura mai gravă a fenomenului fraudării bugetului asigurărilor sociale de sănătate a fost evidenţiată ca fiind suferinţa asiguraţilor cărora li se respingea dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri.

UPDATE Numirea preşedintelui CNAS Marian Burcea "avea la bază relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară", potrivit afirmaţiilor făcute într-o interceptare de doctorul Corneliu-Dan Blendea, şeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov, informaţia regăsindu-se în referatul cu propunerea de arestare preventivă în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale de îngrijire la domiciliu, obţinut de News.ro.

„În ziua de 7 martie 2017, cu prilejul unei vizite în biroul directorului Munteanu Ovidiu din C.A.S.M.B., colaboratorul Ion Alina-Andreea l-a întâlnit şi pe Blendea Corneliu-Dan, şeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov, care a anunţat anticipat numirea inculpatului Burcea Marian în funcţia de preşedinte al C.N.A.S. Potrivit afirmaţiilor făcute de doctorul Blendea Corneliu-Dan, numirea preşedintelui C.N.A.S. avea la bază relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară”, notează procurorii, fiind prezentată transcrierea convorbirii care a avut loc în biroul şefului CASMB. 

Vulcănescu, preşedinte interimar la CNAS

De altfel, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat, vineri, la Senat, că Răzvan Vulcănescu a fost numit preşedinte interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, el până acum deţinând funcţia de vicepreşedinte al instituţiei.

„Domnul preşedinte (al CNAS – n.r.) Burcea a fost numit la propunerea ministrului Sănătăţii de către premier. La fel, la propunerea ministrului Sănătăţii a fost eliberat  astăzi. Am propus preluarea atribuţiilor de preşedinte de către domnul  vicepreşedinte Vulcănescu. Vreau să precizez că în timpul mandatului meu există toleranţă zero pentru orice suspiciune  legată de corupţie. Acesta este motivul pentru care astăzi, împreună cu domnul prim-ministru, am luat această decizie”, a declarat Florian Bodog.
 
Ministrul Sănătăţii a refuzat să facă alte declaraţii, fiind o anchetă în desfăşurare.
 
De cealaltă parte, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, vineri, la Parlament, că nu există niciun fel de influenţă a sa în numirea lui Marian Burcea la conducerea CNAS, ceea ce nu înseamnă că are o părere proastă despre activitatea acestuia.
 
„Nu eu l-m propus pe domnul Burcea, asta nu înseamnă că am avut sau am o părere proastă despre dumnealui, dar dacă anchetatorii au ajuns la această concluzie, să meargă pe această linie. Nu există niciun fel de influenţă a mea în propunea sau numirea domnului Burcea la Casa de Sănătate. Mai mult nu vreau să comentez despre ce este în dosar, pentru că nu ştiu”, a afirmat Liviu Dragnea, la remarca presei care i-a spus că procurorii au precizat, în referatul dosarului privind Casa de Asigurări de Sănătate, că Marian Burcea a fost numit la şefia CNAS în baza relaţiilor pe care le-a avut cu el.
 
 

UPDATE  Marian Burcea a fost demis în această dimineaţă de premierul Mihai Tudose. Curtea de Apel Bucureşti judecă vineri, începând de la ora 13.00, cererile de arestare preventivă din dosarul decontărilor fictive de servicii medicale, în care sunt implicaţi membri ai conducerilor CNAS şi CASMB, precum şi reprezentanţi ai unor firme private, dar şi un avocat din Baroul Bucureşti.

Cele 14 persoane reţinute în noaptea de joi spre vineri au fost împărţite în două loturi, cereile de arestare preventivă pentru 30 de zile urmând să fie discutate la ora 13:00, respectiv la ora 14:00.
 
Dosarul nr. 6733/2/2017, cu termen vineri, ora 13:00, vor fi discutate solicitările vizându-i pe Petrescu Mina Elena , Sardare Jeana , Mocanu Gabriela, Bara Lucian Vasile, Munteanu Ovidiu, Mihăescu Ion Ovidiu şi  Geambaşu Ion Răzvan
 
Dosarul 6734/2/2017, cu termen vineri, la ora 14:00, vizează cererile formulate pentru Geambaşu Irina Adelina, Burcea Marian, Costache Alin Sergiu, Ciobanu Nicolae Sergiu, Mischie Răzvan Mihai, Costică Maria , Manta Cristina.
 
Cum au fost fraudaţi banii
 

Reprezentanţii DNA au anunţat, vineri, că 14 persoane au fost reţinute în urma celor cincizeci de percheziţii care au avut loc în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale la domiciliu.

”Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracţional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CSAMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate”, anunţă DNA.

”Există date şi probe că, prin activităţile infracţionale desfăşurate de inculpaţi, activităţi pentru care s-a dispus reţinerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro)”, precizează DNA.

Potrivit procurorilor, în cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Procurorii anticorupţie au făcut joi 50 de percheziţii, inclusiv la CNAS şi la CASMB, într-un dosar în care mari sume de bani din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu pe baza a sute dosare medicale întocmite în fals, potrivit unor surse judiciare.   

citeste totul despre: