Procurorul DNA cere condamnarea lui Sebastian Ghiţă la o pedeapsă maximă pentru mituirea lui Iulian Bădescu. Sentinţa se va da pe 25 septembrie

Judecătoarea Ana Maria Dascălu de la Curtea Supremă, care anunţase că se pensionează, iar din acest motiv dosarele preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vor fi reluate de la zero, a intrat astăzi în procesele fostului senator PSD Dan Şova şi fostului deputat PSD Sebastian Ghiţă. Curtea Supremă urmează să se pronunţe în ambele dosare pe 25 septembrie.

UPDATE  Un procuror de la DNA a cerut marţi judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie condamnarea lui Sebastian Ghiţă la o pedeapsă maximă cu închisoarea în dosarul în care fostul deputat este acuzat că l-a mituit pe fostul primar al municipiului Ploieşti Iulian Bădescu, potrivit Agerpres.

Procurorul a solicitat condamnarea lui Sebastian Ghiţă pentru dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. Cea mai gravă infracţiune este spălarea de bani, care are un maxim de 10 ani închisoare în Legea 656/2002. Instanţa va anunţa pe 25 septembrie sentinţa în acest dosar.

Surpriza de la Supremă

Magistratul Ana Maria Dascălu apare astăzi în componenţa completului care soluţionează dosarele fostului senator PSD, Dan Şova, acuzat de trafic de influenţă şi a fostului deputat PSD, Sebastian Ghiţă, acuzat că i-ar fi  dat mită fostului primar al oraşului Ploieşti, Iulian Bădescu. Ana Maria Dascălu a fost înlocuită din dosarul „Limuzina”, în care este judecat fostul vicepremier UNPR Gabriel Oprea, cu magistratul Constantin Epure. Cazul începe la ora 16.00.

În cazul Sebastian Ghiţă, procesul a avut 30 de termene de judecată şi se afla aproape de final, însă la ultimul termen din 20 iunie 2017, când ar fi trebuit să se pună concluzii pe fond, cei trei magistraţi din complet, Ana Maria Dascălu, Ştefan Pistol şi Cristina Geanina Arghir, au decis să amâne judecarea dosarului, până când Sebastian Ghiţă va fi adus din Serbia, motivând că acesta trebuie să-şi spună ultimul cuvânt în sala de judecată, deşi avocaţii acestuia erau de acord ca el să fie audiat prin videoconferinţă.

 Şova, în pronunţare pe 25 septembrie

Completul format din Ştefan Pistol (preşedinte), Cristina Geanina Arghir şi Ana Maria Dascălu a anunţat astăzi că se vor pronunţa în cazul Dan Şova, acuzat de trafic de influenţă,  pe 25 septembrie. Preşedintele completului, Ştefan Pistol, a anunţat marţi că s-a încheiat cercetarea judecătorească în dosarul CET Govora şi urmează dezbaterile finale.

Procurorul DNA a cerut condamnarea lui Dan Şova şi confiscarea specială a sumei de 100.000 de euro, bai care ar fi fost primiţ ca şpagă de fostul parlamentar.  „Apreciem că din probele administrate fapta există şi a fost săvârşitp de inculpat”, arată DNA. Procesul continuă, urmează ca avocaţii să/şi susţină pledoariile, iar inculpaţii ultiul cuvânt.  

De asemenea, reprezentantul DNA a cerut condamnarea lui Mihai Bălan, fost director la CET Govora, pentru abuz în serviciu la închisoare cu executarea pedepsei, în limitele speciale orientate spre mediu. În plus, procurorul a cerut ca Bălan să plătească 1,3 milioane lei despăgubiri către CET Govora.

Şova: „Nu am comis fapta”

Fostul senator PSD Dan Şova şi Mihai Bălan, director general al CET Govora SA, au arătat în faţa Curţii Supreme că sunt nevinovaţi şi au cerut achitarea. Mihai Bălan: „Nu înţeleg foarte bine de ce sunt acuzat. Un om trebuie analizat în ansamblu nu pentru o chestie de amănunt”.

Dan Şova, ultimul cuvânt: Pentru mine personal, toată această întâmplare care a început în 2015 a fost una dintre cele mai dure lecţii de viaţă. Primul lucru pe care l-am înţeles că mă voi specializa în inexistenţa în societatea românească a prezumţiei de nevinovăţie. Opinia DNA, exprimată şi făcută publică, te exclude din societate în mod absurd. Am trăit aceasta excludere zi de zi până azi. Dacă aş fi comis fapta de care sunt acuzat, ar fi existat căi mult mai uşoare decât cei doi ani de până acum. Nu mi-am pus problema sa merg pe aceste căi uşoare pentru că pur şi simplu nu am comis fapta”.

Dan Şova: „Aceste acuzaţii nefondate mi -au distrus viaţa, cariera definitiv, pentru că suspiciunea care planează asupra mea este aproape insurmontabilă în contextul actual al societăţii. Au produs şi o serie de efecte în plan personal, nu am sa le invoc.

„ Cum este posibil sa formulezi o asemenea acuzaţie şi să mergi în instanţă cu un dosar cu un astfel de probatoriu? Sincer cred că o să scriu o carte despre tot ce am trăit în acest doi ani, toată nedreptatea, tot absurdul şi tot prejuridicul văzut din partea parchetului in aceasta perioada. Eram aici în boxa acuzaţilor când reprezentantul DNA a cerut prelungirea arestării pt că nu mi-am recunoscut faptele. Am spus atunci că prefer să rămân şase luni decât să recunosc ceva ce nu am comis. Completul pe care îl am în faţă a cumulat are peste 90 de ani de magistratură. Nu îmi doresc decât demnitatea pierdută acum doi ani”, a concluzionat Dan Şova.

Acuzaţiile DNA

Dan Şova a fost trimis în judecată de DNA în ianuarie 2016 pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că, în perioada octombrie 2011 — iulie 2014, a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.

Procesul a avut 13 termene de judecată, iar printre martorii audiaţi în instanţă s-a aflat şi fostul deputat Cristian Rizea, cel care i-a vândut lui Dan Şova un imobil pentru suma de 300.000 de euro. Procurorii susţin că o parte din banii plătiţi de Şova pentru acel imobil proveneau din contractele casei sale de avocatură cu CET Govora.

Dosare reluate

Pensionarea magistratului Ana- Maria Dascălu de la Curtea Supremă a încetinit simţitor soluţionarea mai multor procese în care sunt implicaţi politicieni. Toate dosarele aflate pe masa completului de judecată din care Dascălu făcea parte pentru a fi readministrate cele mai importante probe, cum ar fi cum ar fi declaraţiile de inculpaţi, de martori şi de denunţători. Anunţul a fost făcut în două cazuri: dosarul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de mărturie mincinoasă şi cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intectual.

Deciziile CEDO

Dosarele se vor relua în baza a două decizii CEDO, pronunţate în 2014, privind dreptul la un proces echitabil: Emilian Cutean contra România şi Sorin Beraru contra România. Acestea stipulează că deciziile dintr-un dosar ar trebui date de judecătorii care au fost prezenţi la procedura şi la procesul de administrare al probelor.  
Dascălu făcea parte din „Completul 2 Fond”, alături de judecătorii Cristina Geanina Arghir şi Ştefan Pistol.

După pensionare, în locul judecătoarei a intrat magistratul Constantin Epure. Dascălu a împlinit vârsta de pensionare, 65 de ani, pe 31 octombrie 2015. De atunci, ea a făcut două cereri de menţinere în funcţie la Curtea Supremă. De fiecare dată CSM a fost de acord. În 2017 nu a mai făcut acest lucru şi i-a anunţat pe colegi în vară că vrea să se pensioneze.

Explicaţiile şefei Curţii Supreme

Şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea, a explicat în urmă cu două săptămâni că dosarele politicienilor au ajuns la acest complet prin repartizarea calculatorului.  „Factorul uman nu are absolut niciun rol în repartizarea dosarelor. Singurul vinovat, între ghilimele, de repatizarea dosarelor este doar calculatorul. Dacă este ceva în neregulă din acest punct de vedere, cred că administratorul sistemului în baza căruia se fac repartizările aleatorii ar trebui să îşi pună probleme şi eventual să mediteze mai mult asupra parametrilor în funcţie de care se face repartizarea aleatorie a dosarelor”, a spus Cristina Tarcea.

Dosarele sunt repartizate printr-un program infomatic informatic. Electronic Court Register Informational Systems (ECRIS) are ca scop gestionarea informaţiilor despre dosarele şi documentele referitoare la dosare din cadrul unei instituţii juridice din România. Un grefier, sau un magistrat asistent la Curtea Supremă, introduce în sistem mai multe date ale dosarului. De exemplu urgenţă, minori, arestaţi, diferite criterii de complexitate etc. Calculatorul îl repartizează unui complet.