Magistraţii care au căzut victime epidemiei de doctorate ce a bântuit Academia de Poliţie

Academia de Poliţie a produs, în ultimii ani, doctorate pe bandă rulantă FOTO Adevărul

Zeci de procurori şi de judecători apar pe lista de doctorate a Academiei de Poliţie, alături de o armată de generali şi chestori din Ministerul de Interne, politicieni şi afacerişti. În total, în perioada 1995-2016, peste 600 de doctori au ieşit pe porţile Academiei, în domeniile Drept, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Analiştii susţin că această inflaţie de titluri aduce numai deservicii sistemului academic.

„Moda“ titlurilor universitare luate foarte uşor zdruncină din temelii Academia de Poliţie „Al. I. Cuza“, care se bucura de o reputaţie solidă înainte de izbuncnirea scandalului doctoratelor. În perioada 1995-2016, şcoala doctorală a Academiei a produs nu mai puţin de 623 de doctori, în domeniile „Drept“ şi „Ordine Publică şi Siguranţă Naţională“.

O armată întreagă de generali, chestori sau comisari, cu funcţii grele în Ministerul de Interne sau în alte structuri şi-au adăugat titlul de „doctor“ la titulatură. „Adevărul“ a dezvăluit în numărul de ieri numele celor mai grele personaje.

Alături de acestea, şi-au găsit însă loc pe lista Academiei de Poliţie şi zeci de procurori sau judecători. Unii ditre ei au fost catalogaţi ca persoanje controversate, alţii dimpotrivă, se bucură de o reputaţie solidă.

Lista magistraţilor

De exemplu, Codruţa Creţu Trandafir, şefa secţiei de prevenire a infracţiunilor economice, din cadrul DIICOT, şi-a luat doctoratul în 2009, cu lucrarea „Societăţile off-shore între reglementare legală şi ilicit“. Anul trecut, Codruţa Trandafir a fost cercetată de Inspecţia Judiciară a CSM pentru că a întârziat soluţionarea mai multor dosare. Magistratul a atacat la Curtea Supremă hotărârea prin care a fost sancţionată, dar instanţa a respins contestaţia.

La rândul lui, George Dorel Matei, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, a devenit doctor în 2013. Magistratul şi-a căpătat notorietatea după ce a aruncat după gratii persoanje grele, precum afaceristul Ioan Niculae sau fostul preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Tot Matei a condamnat-o şi Mariana Rarinca, acuzată şantajarea fostei şefe a Curţii Supreme, Livia Stanciu.

Printre magistraţii care şi-au luat doctoratul la Academia de Poliţie se mai numără:  Octavia Spineanu-Matei, director al Institutului Naţional al Magistraturii şi judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justititie; Gigi Valentin Ştefan, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa; fostul procuror Petre Dragoş Voinescu, actual inspector general al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF); judecătorul Lucian Netejoru, şeful Inspecţiei Judiciare din CSM; Aura Şchiopu şi Dragos Nicolae Dumitru, ambii procurori la Parchetul Curţii Supreme; Mircea Ene, fost procuror şef al Parchetului sectorului 1; Emilia Mădulărescu şi Marilena Iuliana Ciolcă, ambele judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti.

Eşalonul 2

Grosul doctorilor de la Academia de Poliţie este format însă din cadre ale Ministerului de Interne. Multe dintre acestea au ajuns în atenţia publică în urma urma unor scandaluri de corupţie în care au fost implicate.

Chestorul Liviu Popa, fost şef al IPJ Bihor şi fost şef al Poliţiei Române, este doctor din 2010, titlu obţinut sub îndrumarea generalului Costică Voicu. În septembrie 2016, Popa a fost pus sub control judiciar de procurorii anticorupţie din Oradea pentru luare de mită. Liviu Popa şi şeful Poliţiei municipiului Beiuş, Remus Daniel Indrei, sunt acuzaţi de procurorii DNA că au protejat un infractor, în schimbul unor şpăgi consistente. 

Comisarul-şef Ionel Georgescu, fost şef al Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul de Interne, şi-a luat doctoratul în 2009, cu lucrarea „Managementul activităţilor privind protecţie juridică a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe“. În 2014, Gerogescu a fost audiat în dosarul în care Viorel Hrebenciuc şi Dan Şova au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.

Un alt doctor, generalul Mugurel Florescu, fost şef al parchetelor militare, are calitatea de suspect în dosarul „Mineriada“. Controverse stârneşte şi chestorul de poliţie Constantin Cristian Baci, doctor din 2008, condamnat pentru corupţie în dosarul „Angajări ilegale la Interne”.

Analist: Studiile doctorale devin o activitatea similară celei de licenţă

Analiştii susţin că modul în care se obţin doctoratele pe bandă rulantă bagatelizează activitatea ştiinţifică ce ar trebui să se afle la baza oricărui doctorat. VIP-urile care au devenit doctori peste noapte au ars însă această etapă. 

„Din păcate, studiile doctorale devin o activitatea similară celei de licenţă. Anii de doctorat presupun totuşi muncă de cercetare, nu doar de participare la cursuri. Cunosc cazuri de personalităţi care au venit doar în prima zi, s-au prezentat la examenul de admitere, apoi au mai venit doar la susţinerea tezei de doctorat. Nimeni nu i-a mai văzut între timp. Referatele trebuie susţinute pe capitole, în fiecare an. Sunt mai multe prezentări, cel puţin trei pe an, în care trebuie să arăţi stadiul lucrării în faţa comisiei doctorale. Membrii comisiei trebuie să-l ghideze pe doctorand. Eu nu cunosc asemenea cazuri de prezenţă şi de susţinere cu consecvenţă printre acele nume grele“, a explicat, pentru „Adevărul“, analistul politic Antonio Momoc.

Acesta arată că este, practic, imposibil ca un personaj cu o funcţie importantă în stat să poată să-şi ia doctoratul aşa cum ar trebui. „Este foarte dificil să te dedublezi, să faci şi altceva, mai ales dacă nu eşti din mediul academic. Să te ocupi de cercetare, care presupune să stai la arhive de pildă, să mergi pe teren, să construieşti ipoteze, să faci chestionare, să verifici informaţiile respective, este extrem de complicat, cel puţin în teorie. Practic, mi se pare că acestor oameni le este foarte uşor, în contextul în care mulţi au funcţii de răspundere, cu obligaţii de natură administrativă. Activitatea birocratică ia foarte mult timp de pe poziţie de conducere într-o instituţie publică. Eu cred că este aproape imposibil să faci simultan ambele activităţi“, afirmă analistul.

Cât despre motivaţia doctorilor, Antonio Momoc crede că este atât de natură materială, cât şi de reputaţie.
„Motivaţia multora nu are legătură cu cercetarea ştiinţifică. Sunt motivaţii financiare. În sistemul militar, studiile postuniversitare conferă sporuri salariale. Este vorba şi de o pseudoreputaţie în zona ştiinţifică pe care aceşti oameni ţin neapărat să o aibă“, a conchis analistul.