Kovesi, despre cazul morţii poliţistului Gigină: „Cu siguranţă până la sfârşitul acestui an dosarul va fi soluţionat“. Ce spune despre procesul „Colectiv“

Ancheta în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină, în care este cercetat fostul vicpremier Gabriel Oprea, este aproape de finalizare, a anunţat şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Procurorul de caz ar urma să dea o soluţie în acest dosar până la sfârşitul anului.

Procurorul -şef DNA Laura Codruşa Kovesi a explicat într-un interviu că în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină, în care este cercetat fostul vicpremier Gabriel Oprea, procurorii au lucrat  în mod constant. „Noi investigăm şi premisele în care s-a produs moartea victimei,  avem şi infracţiunea de ucidere din culpă. Din această perspectivă s-au făcut mai multe expertize în dosar. Au fost necesare mai multe expertize tehnice pentru a stabili foarte clar circumstanţele producerii acestui eveniment tragic.  Dosarul este în curs de finalizare în acest moment. În cursul anului trecut a apărut o decizie a Curţii Constituţionale care se referă la modul în care este reglementată infracţiuea e abuz în serviciu în serviciu în Codul Penal”, a precizat Kovesi.

Decizia CCR ar fi reorientat modul în care se face ancheta în acest caz şi trebuie să se stabilească dacă s-a încălcat legislaţia primară, o lege sau o ordonanţă de urgenţă. „La momentul în care s-a început ancheta, ele (acuzaţile-nr) aveau la bază un Regulament al circulaţiei pe drumurile publice. Acesta este motivul pentru care ancheta a trebuit să vizeze şi aceste aspecte. Suntem în curs de finalizare, n-aş putea să estimez un termen în ceea ce priveşte soluţia. Nu pot să spun nici ce soluţie va fi, pentru că aceasta va fi decizia dată de procurorul de caz. Cu siguranţă până la sfârşitul acestui an dosarul va fi soluţionat”, a declarat şefa DNA.

Şefa DNA a dat aceste declaraţii în cadrul interviurilor (web-talks) din cadrul proiectului Once Upon a Time in Romania (www.onceinromania.ro), dezvoltat de Iniţiativa România şi Friedrich Naumann Foundation Southeast Europe, cu sprijinul Embassy of Canada to Romania, Bulgaria, and Moldova, în parteneriat cu Vice România.

Despre cazul „Colectiv”

Procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi a explicat că în cazul „Colectiv” au fost constituite trei dosare, la trei structuri de parchet diferite. La DNA au fost dosare, unul, care îl vizează pe fostul primar al al Sectorului4, Cristian Popescu Piedone, altul, la Secţia Militară din DNA, în cazul celor doi ofiţeri ISU. Ambele dosare au trecut de procedura Camerei Preliminare, s-au respins toate excepţiile şi cerererile şi a început judecarea proceselor. 

„În cursul judecăţii o parte dintre dosare au fost déjà reunite (dosarul patronilor de la clubul Colectiv, anchetat de Parchetul General a fost unit cu dosarul în care este judecat Piedone- nr) şi modul în care va decurge cercetarea judecătorescă ţine de judector. Să nu uităm că este un dosar în care sunt foarte multe părţi civile implicate şi potrivit legii ele trebuie citate şi au dreptul să participe la proces, sunt mulţi incupaţi. Nu se poate soluţiona într-o lună, sau două luni de zile un astfel de dosar”, a explicat Laura Codruţa Kovesi.  Ea a explicat că DNA a soluţionat repede anchetele în acest caz, dar acum totul ţine de judecători.

„Nu comentez ce spun inculpaţii în spaţiul public”

Întrebată despre un dosar în care apărea numele lui Victor Ponta şi despre care fostul premier a declarat că acesta ar fi fost închis, Kovesi a afirmat că „nu comentez în general ce spun inculpaţii în spaţiul public, sau ce spun oamenii politici. Niciodată nu comentez”. „Pot doar să spun că un dosar în care a fost implicat fostul premier a fost soluţionat cu rechizitoriu,a  fost trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). S-au soluţionat toate cererile de excepţiile şi s-a dispus judecarea pe fond. În acest moment dosarul se judecă la ICCJ, este un dosar în care au fost implicate mai multe persoane. Este un dosar care se judecă în acest moment”, a explicat Kovesi. 

Întrebare: Victor Ponta scria pe facebook zilele trecute că Liviu Dragnea s-a rugat de Kovesi şi Coldea să le închidă dosarul. Cum comentaţi?

Kovesi: „Tocmai am spus că nu comentez ce zic inculpaţii. Şi fac aici un comentariu mai larg. De vreun an şi jumătate, sau de aproape doi ani, este o modă ca anumiţi inculpaţi să invoce tot felul de situaţii presupuse, inventate. De situaţii care nu sunt adevărate sau care nu corespund realităţii, să facă tot felul de afirmaţii. Din două motive nu comentez aceste afirmaţii. În primul rând am o obligaţie de rezervă ca magistrate, şi nu pot să intru într-un dialog public cu inculpaţii, sau cu alte persoane pe care noi le cercetăm, sau cu martori, sau cu părţi civile. Este motivul pentru care de multe ori nu comentăm astfel de situaţii. Inculpaţii pot să-şi aleagă cum îşi fac apărarea. Depun o cerere la noi, sau îşi fac apărarea în spaţiul public, invocând divesre situaţii, comentând încadrarea juridică a faptei. Este dreptul lor să facă acest ucru. Al doilea motiv, ca o chestiune de tactică. Au fost întrebări insistente să comentez declaraţii, şi în ianuarie am avut o declaraţie publică în care am spus că e prima şi ultima oară când comentez ce spun anumiţi inclulpati. Dacă ar trebui să ies zilnic ar trebui să stau la tv 8-9 ore să comentez numai aceste lucruri. Unele total neadevărate. Cât priveşte inculpatul de care se face vorbire (Liviu Dragnea- nr), el a  fost trimis în judecată în 2013, după ce am preluat mandatul la şefia DNA. A fost condamnat într-un dosar („Referendumul”- 2 ani cu suspendare -nr), a fost din nou trimis în judecată într-un alt dosar („Angăjărilor la DGASPC Teleorman”-nr).  Nu cred că poate să spună cineva că a fost favorizat într-un fel sau altul, cel puţin nu atâta timp cât eu am deţinut funcţia de procuror şef al DNA. Pot să spun că orice inculpat, indiferent de funcţia pe care  avut-o, notorietatea sau de averea pe care a avut-o, DNA-ul şi-a făcut treaba şi a aplicat legea. Fără să facem deosebiri între un inculpat care deţine o anumită poziţie”.

Sechestre asiguratorii de 2 miliarde de euro

Kovesi a explicat că bugetul anual al DNA este de aproximativ 40 de milioane de euro, iar 90% din buget vizează cheltuieli cu personalul, plata salariilor, chirii. „Anul trecut am instituit măsuri asiguratorii de 667 de milioane de euro. Cu un buget de 40 de milioane de euro, cu ghilimele am putea spune că am lucrat în profit. De când am preluat mandatu de procuror şef la DNA, din 2013 până în prezent, DNA a instituit măsuri asiguratorii pe bunuri şi valori de peste 2 miliarde de euro”, a arătat şefa DNA. O parte din aceste dosare au fost soluţionate definitiv, o parte sunt în curs de judecată. „Instanţele au dispus confiscarea a 940 de milioane de euro, din 2013 în prezent, doar în dosarele DNA”, arată Kovesi. 

„Modul în care se execută aceste hotărâri judecătoreşti nu ţine nici de DNA, nu ţine nici de justiţie. Ele au putere de lege, modul în care se execută ţine de Ministerul de Finanţe, sau de alte instituţii, Şi ee trebuie să răspundă. Aceste hotărâri nu trebie discutate, sunt bune, nu sunt bune; s-a pus sechestrul bine, nu s-a pus sechestrul bine. Toate aceste activităţi, atunci când judecătorii au decis, au hotţrît cazul, toate aceste activităţi au fost făcute. Sechestrul, indisponibilizarea bunurilor au fost verificate de judecători. Sumele trebuie să intre la bugetul de stat, executate efectiv”, a afirmat procuroarea. 

Kovesi a arătat că anul trecut, pentru prima dată de când a fost înfiinţat DNA a indisponibilizat bunuri în străinătate, vile de lux pe teritoriul Spaniei şi Franţei, şi sume de bani din bănci. 

Despre legile Justiţiei

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat vineri că, dacă dispoziţiile privind modificarea legilor Justiţiei ar intra în vigoare, lupta anticorupţie şi, în general, lupta cu criminalitatea ar fi grav afectate.

"Dacă aceste dispoziţii ar intra în vigoare, categoric am fi afectaţi într-un mod foarte grav. Noi, ca instituţie, am exprimat un punct de vedere oficial, l-am postat pe site, l-am trimis CSM, au fost făcute adunări generale la procurori şi la judecători, majoritatea procurorilor şi judecătorilor şi-au exprimat un punct de vedere cu privire la acest proiect de lege care are anumite modificări care ar influenţa în mod negativ cel puţin lupta anticorupţie, dacă nu în general lupta cu criminalitatea, pentru că premisele pentru a lupta eficient cu criminalitatea sunt să ai un sistem de justiţie independent şi să ai o legislaţie care să îţi ofere instrumente cu care să lupţi cu criminalitatea", a afirmat Kovesi.

Şefa DNA a explicat că acest proiect afectează în mod "grav" independenţa procurorilor şi, cu privire la anumite chestiuni, şi pe cea a judecătorilor.

"Ieri s-a spus în spaţiul public că Inspecţia Judiciară va fi independentă, dar nu ştie nimeni cine va numi conducerea, care va fi procedura de recrutare. Pe proiectul pe care noi ne-am exprimat punctul de vedere, trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei practic acest lucru însemna", a adăugat Kovesi.

De ce nu s-a dus în Parlament

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că nu a încălcat niciodată Codul deontologic sau legea în ceea ce a făcut ca magistrat, punctând că nu se prezintă la Comisia parlamentară de anchetă a prezidenţialelor din 2009 pentru că respectă ''legea şi statutul de magistrat care spune că procurorii în România sunt independenţi”.

„Nu mă duc pentru că respect legea şi respect statutul de magistrat care spune că procurorii în România sunt independenţi. Dacă cineva consideră că eu am încălcat legea, că eu am încălcat Codul deontologic, poate sesiza CSM sau poată să facă plângere aşa cum s-a întâmplat de altfel şi în alte situaţii. (...) Eu niciodată nu am încălcat nici legea şi nici Codul deontologic în ceea ce am făcut ca magistrat. (...) Dacă cineva are o îndoială că nu aş fi respectat Codul deontologic, atunci poate oricând să sesizeze CSM şi să fiu verificată cu privire la aceste aspecte", a afirmat Kovesi.

Totodată, şefa DNA a reiterat că nu are informaţii legate de obiectul de activitate al acelei comisii.

"Aceste comisii de anchetă parlamentare nu investighează fapte penale, ele nu pot să dea soluţii, nu pot să facă rechizitorii, nu pot să dea hotărâri judecătoreşti. Pot să verifice anumite aspecte pe care şi le propun în activitatea lor şi nu este treaba mea să gestionez sau să cenzurez ceea ce ei au de făcut. Raportat la acea comisie, am primit o invitaţie de a mă prezenta, am studiat obiectul Comisiei de anchetă şi am dat un răspuns în care am spus că nu deţin şi nu cunosc nicio informaţie legată de obiectul acelei anchete pe care o fac. (...) Dar faţă de obiectul care a fost anunţat, nu am avut niciun fel de informaţie care putea să fie utilă şi pe care eu să o deţin. (...) Totuşi vorbim de puteri diferite în stat şi niciuna nu ne putem interfera în activitatea celeilalte puteri. Procurorii sunt independenţi în România. Ei nu pot fi anchetaţi, nu pot fi verificaţi de alte persoane din afara sistemului judiciar", a precizat Kovesi.

Vice a transcris întreg interviul, cele mai interesante întrebări şi răspunsuri, integral pe site-ul publicaţiei. 

Despre doctorat

Vice: Dumneavoastră aveţi şi un doctorat controversat. Cum aţi reuşit să vă împărţiţi timpul între funcţia solicitantă de procuror general şi cercetarea pentru teza aceasta? 

Kovesi: Vă contrazic, nu este deloc controversat. Este, cred, cea mai verificată teză de doctorat. La fiecare 3-4 ani s-a făcut câte o verificare. Vorbim de nişte similitudini care există în teza de doctorat, într-un anumit procent, ceea ce nu înseamnă plagiat. (...) Asta în condiţiile-n care eu, în 2011 şi-n 2010, am lucrat la teză şi mi-am susţinut-o, deci n-aveam cum să copiez după cineva care a publicat în 2014-2015. Era foarte la îndemână să public punctul de vedere pe care l-am făcut, să vadă toată lumea că eram acuzată pe nedrept, dar am aşteptat ca instituţiile statului să facă acea verificare. În final s-a constatat că 4% din frazele pe care eu le-am folosit în teză sunt similare cu alte fraze. Acum, studenţii la Drept cred că sunt conştienţi că nu ai cum să defineşti o infracţiune, să vorbeşti de latura obiectivă a unei infracţiuni şi să inventezi cuvinte, pentru că aceste definiţii sunt standard şi de aceea apar similitudini.

În ceea ce priveşte gestionarea timpului, teza de doctorat a avut o temă care se plia foarte mult pe ceea ce făceam ca procuror general. Asta făceam eu la birou, cum poate să-mi reproşeze cineva că eu copiam după un student la drept care a scris un referat după ce mi-am publicat eu teza de doctorat? Ştiu foarte bine cum se foloseau investigatorii acoperiţi şi cum se lucra cu aceste instituţii, deci această teză de doctorat a venit în completarea a ceea ce făceam. Să nu vă imaginaţi că şeful DNA sau procurorul general sau un şef din procuratură nu are timp liber. Nu lucrăm 24 de ore din 24, avem şi noi timp liber şi colegii din DNA au familii, au copii, merg cu copiii în vacanţe, merg cu copiii la teatru, au timp să citească o carte, au timp să scrie pentru un doctorat. Atunci când faci ceva cu pasiune, îţi găseşti şi timp.

Despre „sufrageria” lui Gabriel Oprea

Vice: Dezbaterea a fost creată, există în spaţiul public şi chiar unul dintre cititori ne-a întrebat: până la urmă, doamna Kovesi a fost acolo, la acea întâlnire (în sufrageria lui Oprea)? 

Kovesi: Revin cu acelaşi răspuns: este o temă lansată în spaţiul public de un inculpat care are mai multe dosare în DNA. A fost trimis în judecată de DNA, aşa a ales să-şi facă apărarea, să spună lucruri. Deci, ca să nu comentez acest caz, pot să vă spun că eu niciodată nu am încălcat nici legea şi nici codul deontologic în ceea ce am făcut ca magistrat.

Vice: Ar trebui să ne temem că, de acum încolo, DNA ne va asculta telefoanele?

Kovesi: Nu. Câtă vreme nu se comit fapte corupţie la nivel înalt. Şi am să revin, este un mit, mă bucur totuşi că mi-aţi pus întrebarea, că încerc să-l destram. Ideea că DNA ascultă pe toată lumea şi pentru orice - nu este aşa. Ca să poţi intercepta o persoană trebuie să ai în primul rând o investigaţie penală sau un dosar penal deschis. Apoi trebuie să ai indicii temeinice că acea persoană comite o faptă de corupţie sau pregăteşte comiterea unei fapte de corupţie. Nu pentru orice infracţiune se poate dispune interceptarea comunicaţiilor.

Apoi, pentru a putea să faci această activitate, ca procuror eşti obligat să întocmeşti o cerere către judecător. La cerere trebuie să ataşezi tot dosarul. Judecătorul verifică dacă sunt întrunite condiţiile de lege, dacă sunt suficiente indicii, verifică dacă se poate în acel caz să se dispună o astfel de măsură, după care primeşti o autorizare să desfăşori acea activitate. Ea se dă pe o perioadă limitată de timp, 30 de zile, prelungirea acestei activităţi se face după aceeaşi procedură. Să nu vă imaginaţi că vine o sesizare DNA şi procurorul gata, bagă un fir în perete şi toată lumea este ascultată. E imposibil, nu se face aşa ceva.