Judecătoarea Camelia Bogdan, plângere la DNA pe tema proiectului de lege care vizează transpunerea Directivei europene privind confiscarea extinsă

Judecătoarea Camelia Bogdan a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie pe tema proiectului de lege prin care se doreşte transpunerea în legislaţia noastră a directivei europene 42/2014 vizând confiscarea extinsă. Proiectul prezintă mai multe probleme, crede Camelia Bogdan.

„Eu am solicitat clarificări ministrului Justiţiei privind adoptarea acestui proiect de lege prin care se transpune în legislaţia noastră, directiva 42/2014. Ni s-a spus fără nicio explicaţie că observaţiile mele nu pot fi avute în vedere, motiv pentru care am sesizat DNA, există un dosar pe rol, din cauza 69/P/2017”, a declarat Camelia Bogdan, într-un interviu pentru „Epoch Times”.

Sesizarea a fost făcută după ce Marian Iancu, personaj condamnat la închisoare pentru implicarea în jaful de RAFO Oneşti, ar fi declarat într-un interviu acordat unui post de televiziune, că „prin adoptarea directivei 42/2014, urmează să i se restituie averea înapoi domniei sale şi domnului Dan Voiculescu", a explicat fosta judecătoare.

„Am sesizat când m-am dus să dau declaraţie la Parchet, pe 12 iulie 2017 am cerut să se extindă urmărirea penală privind toate modalităţile, privind identificarea săvârşirii unor potenţiale infracţiuni în legătură cu posibilităţile ce se acordă anumitor infractori - cu nume şi prenume -, de a-şi recupera averea, pornind de la declaraţiile publice ale acelui infractor. Deşi dosarul a fost clasat de către direcţia naţională anticorupţie, solictarea mea de extindere a fost disjunsă alături de alte 5 fapte. Se vor continua cercetările într-un dosar separat", a explicat Camelia Bogdan.

Exclusă din magistratură

Judecătoarea Camelia Bogdan (36 de ani) de la Curtea de Apel Bucureşti a fost exclusă, în februarie 2017, din magistratură. Decizia a fost luată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară din CSM.  Magistratul a contestat decizia de excludere la Curtea Supremă.

Motivul excluderii: judecătoarea a participat la un seminar unde a predat cursuri de anticorupţie funcţionarilor publici. Evenimentul era finanţat din banii Băncii Mondiale, dar era organizat de Ministerul Agriculturii, parte civilă în dosarul „ICA- Dan Voiculescu”. În acest caz, judecătoarea a dat condamnări dure, cea mai mare pedeapsă, 10 ani, a primit-o Dan Voiculescu.

Cazul a ajuns pe masa CSM la solicitare Inspecţiei Judiciare, care s-a autosesizat după o dezvăluire jurnalistică făcută de Mugur Ciuvică. Potrivit CSM, Bogdan ar fi încălcat o prevedere din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor: „intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror”. Ea a primit sancţiunea maximă.

Proiectul de lege

Executivul a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute un proiect de lege care transpune în legislaţia românească directiva europeană privind confiscarea extinsă. Astfel, condamnaţii pentru infracţiunile de serviciu – cum sunt delapidare, abuzul în serviciu, conflictul de interese, obţinere ilegală de fonduri - îşi vor pierde toată averea dobândită în ultimii cinci ani, de dinaintea deciziei instanţei de condamnare, dacă prin astfel de fapte a fost obţinut un folos material, iar persoana în cauză este condamnată la închisoare pe o perioadă de cel puţin patru ani. 

Legea confiscării extinse face primul pas cu piciorul stâng. Ce şanse are statul să recupereze banii furaţi

„Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”, se arată în proiectul de lege, referitor la aplicarea confiscării extinse. În acelaşi timp, aplicabilitatea legii ar fi valabilă şi pentru bunurile transferate către alte persoane, chiar dacă acestea nu au ştiut de faptul că ceea ce au achiziţionat sau primit a fost dobândit prin încălcarea legii. „Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării”, arată proiectul Guvernului.