Iulian Chifu: „Să nu uităm că de securitatea Ucrainei şi a Republicii Moldova depinde securitatea României”
0
Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, vorbeşte într-un interviu acordat „Adevărul” despre rolul crucial pe care îl are România în mediul regional de securitate şi mai ales despre importanâa unei abordări trilaterale România-Republica Moldova-Ucraina pentru soluţionare crizei din Donbass.
Puternic implicată în asigurarea stabilităţii atât în Republica Moldova cât şi în Ucraina, România joacă un rol crucial pentru evoluţiile din aceste două state cu orientări pro-europene relativ noi, explică Iulian Chifu, Preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor & Early Warning. Esenţială însă în actualul context de securitate este cooperarea trilaterală între România, Republica Moldova şi Ucraina, spune acesta. Acest format trilateral este prezentat drept cheie a conflictului din Ucraina şi în volumul „Prospective on Ukraine crisis. A trilateral approach”, semnat de Iulian Chifu, Oazu Nantoi şi Alyona Getmanchuk şi lansat marţi de Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion C. Brătianu”. .
„A fost un proiect pe care l-am început acum un an, este al treilea pe care-l ducem pe această metodologie, dar în secvenţe distincte. Este motivul pentru care ne-m aplecat, de această dată, pe un proiect ucraino-centric i-aş spune, adică principalele propoziţii de acolo au privit poziţia Ucrainei, la care s-au adăugat, evident, şi ceilalţi indicatori critici în aşa fel încât sistemul nostru să fie complet şi necontradictoriu. Să acopere 90 de scenarii de evoluţie”, spune Chifu.
Adevărul: Cartea atinge şi abordarea care propune o colaborare mai strânsă între România şi Polonia pentru soluţionarea crizei ucrainene?
Iulian Chifu: Nu. Nu am introdus aceste elemente, ele apar în subtext, în formatele care s-au dezvoltat, este în curs de stabilire un format Polonia-Ucraina-România-Republica Moldova, noi ne-am raportat la formula pe care am avut-o în elaborarea acestei cercetări şi am lucrat în acest format trilateral pe care l-am elaborat în urmă cu circa 12 ani şi pe care lucrăm de atunci în mod constant.
Poate Republica Moldova să fie un partener de încredere acum, în contextul crizei politice prin care trec, dar şi în contextul crizelor separatiste cu care se confruntă de ani buni?
Evident. Vorbim despre un stat partener. Relaţiile bilaterale, mai ales de natură strategică, de care depindem - cele cu Republica Moldova, cele cu Ucraina, dar şi cu Polonia, cu SUA - doar nu ne apucăm să le schimbăm peste noapte pentru că ne place ceva sau nu ne place.
Dar în relaţia cu Republica Moldova au existat astfel de schimbări din astfel de motive.
Au existat schimbări succesive în privinţa puterii, nu în privinţa statului şi a substanţei statului. Republica Moldova este unul dintre statele care nu şi-a găsit încă orientarea. Nici Ucraina. Până la urmă, noi suntem acum într-o situaţie unică în care cele două trenduri merg în aceeaşi direcţie. Suntem într-o situaţie relativ unică în care avem şi în România, şi în Republica Moldova şi în Ucraina guverne orientate pro-european, pro-NATO. Evident că nu putem să avem certitudinea că situaţia este una care va dura pe termen nedeterminat, sperăm şi susţinem ca în Republica Moldova drumul să rămână acesta şi să nu fie nuanţe sau probleme.
Cum aţi cataloga acum, după ce aţi terminat acest proiect, relaţiile dintre România şi Republica Moldova?
Foarte bune. Dezvoltate, elaborate, puse de acord.
Totuşi, pentru prima dată după revoluţia din 2009, un cetăţean român a fost expulzat din Republica Moldova.
Să nu amestecăm lucrurile. S-a mers în judecată, s-a ajuns la o formulă. Momentul crucial a fost în 2009, când ambasadorul României şi numărul 2 din ambasadă au fost expulzaţi, şi ataşatul militar, de domnul Voronin, care a blamat România pentru evoluţiile din stradă şi când toţi cetăţenii români, în mod unilateral, deşi exista libera circulaţie cu UE, li s-a introdus circulaţia cu vize. Să nu amestecăm lucrurile, acela este un accident de parcurs care este rezolvat de instanţă, de justiţie, este marginal în situaţie şi nu el face relaţia dintre noi şi Republica Moldova. Om fi având şi noi, şi Republica Moldova are reacţii de expulzare a unui număr de cetăţeni, cred că am văzut peste 100 de cetăţeni ruşi expulzaţi - fie militari care nu-şi anunţau direcţia, fie oameni din media. Sunt nişte reguli care ţin de respectarea legilor unui stat. Relevantă aici este cooperarea trilaterală la nivelul acesta al cercetării ştiinţifice şi tema acesteia este Ucraina.
Pentru România, de ce este importantă această formulă trilaterală pentru soluţionarea crizei din Ucraina?
Pentru că frontiera noastră estică este asigurată de aceşti doi parteneri. Suntem implicaţi în mod direct în securitatea acestor parteneri. La Summitul NATO din Ţara Galilor am avut acest mesaj de susţinere pentru creşterea capacităţii de apărare a Republicii Moldova şi Ucrainei, sunt proiecte pe care le derulăm în Republica Moldova, suntem chef de file pe acel trust-fund în legătură cu atacurile cibernetice şi securitatea cibernetică a Ucrainei. Să nu uităm: de securitatea Ucrainei şi a Republicii Moldova depinde securitatea României.
Consideraţi că soarta Transnistriei şi a Republicii Moldova nu se va tranşa până când nu va exista o soluţionare a conflictului din Ucraina?
Nu. Este o prostie. Nu văd legătura dintre cele două. Văd agravare, văd escaladare, văd influenţe, acă am avea o continuare, o varintă de tip stop-and-go şi o Novorossia făcută până la regiunea nistrenă, sigur că s-ar schimba complet situaţia. În contextul dat, cred că 31 decembrie 2015, în contextul în care UE menţine ca zi finală pentru încheierea acelor preferinţe comerciale, cred că acela este punctul care poate crea un element de influx în ceea ce priveşte regiunea separatistă. Nu trebuie să uităm declaraţia reprezentantului Federaţiei Ruse în formula 5+2 de negociere a păcii pentru Transnistria, care a spus foarte clar: regiunea separatistă şi pe lună dacă o muţi, tot nu poate exista decât dacă este împreună cu Republica Moldova şi nu are relaţii cu Republica Moldova şi Ucraina. Practic exprima o realitate, nu poţi să iei regiunea separatistă s-o muţi în Siberia. Este acolo unde este, între Republica Moldova şi Ucraina, depinde de evoluţia din Republica Moldova şi Ucraina şi, de principiu, ştim că bugetul lor înseamnă 75% alocaţii de la Kremlin - care nu prea le mai dă - şi, în rest, bucăţi ale bugetelor din Republica Moldova şi Ucraina care sunt deturnate prin diferite formule. În sine, regiunea separatistă nu este sustenabilă.
România a acţionat până acum drept un garant al accelerării parcursului european al Republicii Moldova. Poate continua să joace acest rol?
Nu putem să garantăm o chestiune care nu ţine numai de noi. Suntem susţinători, sponsori, transmitem know-how, pregătim, consultăm, cum fac şi alte state. Ne menţinem în continuare această atitudine. Nu avem altă şansă.
Chiar şi în lumina dezvăluirilor din Republica Moldova?
Ce legătură au cu drumul european al Republicii Moldova? Combaterea corupţiei nu se face decât într-un context european. Dacă vrei să mergi către Rusia, n-ai nevoie să combaţi corupţia, acolo se pune un tătuc care fură şi împarte cu şeful şi s-a încheiat jocul. Nu ai nevoie să faci reforme. Reforme, combaterea corupţiei, stat de drept sunt caracteristici ale drumului care duc spre UE, nu spre Rusia, nu spre Est.
Se încarcă comentariile...
