INTERVIU Kovesi, despre cum funcţionează Centrul naţional de interceptare: „Este precum cutia neagră a unui avion”

Decizia Curţii Constituţionale privind interceptările SRI în dosarele penale va avea un impact puternic asupra justiţiei, iar unele sintagme folosite de judecătorii constituţionali în motivarea sentinţei pot genera confuzie în modul în care instanţele se vor raporta la aceasta în dosarele aflate pe rol.

Procurorii DNA au fost obligaţi să elimine ofiţerii SRI din circuitul interceptărilor odată cu intrarea în vigoare a deciziei Curţii Constituţionale (CCR) care a stabilit că SRI nu va mai asigura sprijin tehnic în dosarele penale. Aşa susţine Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Invitată la Adevărul Live, Laura Codruţa Kovesi a avertizat că anumite prevederi din actul de motivare a deciziei CCR ar putea genera confuzie în modul în care judecătorii se vor raporta la acest document în dosarele aflate pe rol. Probleme vor avea şi procurorii, care vor fi nevoiţi să suplinească ofiţerii SRI care asigurau partea tehnică a activităţilor de interceptare-filare. Astfel, susţine şefa DNA, decizia Curţii Constituţionale se răsfrânge direct asupra activităţii procurorilor. În prezent, susţine Laura Codruţa Kovesi, DNA are în lucru peste 7.500 de dosare, la care lucrează în jur de 100 de procurori.

Fiecare procuror era ajutat în activitate de unul sau doi poliţişti judiciari. Însă după decizia Curţii, mare parte dintre poliţişti au fost delegaţi să se ocupe de partea tehnică, în locul ofiţerilor SRI. Drept urmare, procurorii au rămas singuri în instrumentarea dosarelor.

„Adevărul“: Ce impact va avea decizia Curţii Constituţionale asupra activităţii procurorilor?
Laura Codruţa Kovesi: Trebuie spus că această decizie are efecte pentru viitor şi ea trebuie respectată de absolut toţi cei care participă într-un proces penal. Cu siguranţă va fi respectată în totalitate această decizie atunci când vorbim de punerea în executare a unor mandate de supraveghere tehnică. Decizia este destul de clară din anumite puncte de vedere atunci când se referă la modalitatea de punere în aplicare a măsurilor. Orice sprijin de natură umană din partea SRI şi a altor servicii de informaţii este exclus din momentul în care această decizie a intrat în vigoare. Ca atare, am schimbat în totalitate modul în care punem în executare mandatele de supraveghere tehnică şi în acest moment folosim doar resursele interne ale DNA. Este o chestiune care sper că este lămurită.

Ce ar putea să pună probleme în aplicarea deciziei?
În paragraful 52 al motivării deciziei CCR sunt anumite aspecte care pot crea interpretări. Şi anume, există două expresii care cel puţin din punctul nostru de vedere pot duce la anumite interpretări. Expresia „în mod corespunzător“ şi apoi expresia „cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată“. Există o frământare în sistem pentru a lămuri ce înseamnă „pe rolul instanţelor de judecată“. Înseamnă cauzele care sunt în cameră preliminară, înseamnă cauzele care sunt pe fond, înseamnă cauzele care se judecă în cale de atac? Şi aici sigur că o explicitare mai clară ar fi fost bine-venită. Decizia CCR a declarat articolul 42 ca fiind neconstituţional tocmai din cauza lipsei de previzibilitate. Decizia CCR trebuie să asigure această previzibilitate.

Decizia CCR poate afecta dosarele judecate deja?
Din perspectiva noastră, toate hotărârile definitive care au fost date în baza acestor probe nu pot fi desfiinţate în baza acestei hotărâri. Judecătorii sunt cei care vor trebui să dea soluţii, ei vor verifica aceste cereri care au fost invocate. Eu sunt convinsă că majoritatea judecătorilor din România sau chiar toţi judecătorii din România sunt suficient de maturi şi au suficientă experienţă şi cunosc cu toţii aceste principii de drept. Este foarte important de precizat că toate probele din dosarele noastre au fost administrate în conformitate cu legea.

Ce rol poate avea în această situaţie practica judiciară?
Unul foarte important. Dau un singur exemplu. În anul 2014 a fost  o decizie prin care s-a admis neconstituţionalitatea unei legi, acea celebră lege Big Brother privind cartelele preplătite. La acel moment, au fost foarte multe probe care s-au administrat în conformitate cu legea în vigoare, iar după ce a apărut decizia CCR, din nou au fost inculpaţi care au invocat această decizie. La acel moment,  instanţele din România au considerat că probele sunt valabil adminstrate pentru că la momentul administrării lor, legea era în vigoare, nu era declarată neconstituţională. Deci, avem o practică consolidată. Sigur, pot exista situaţii în care judecătorii să interpreteze diferit. Există posibilitatea unui recurs în interesul legii, dar care are efecte pentru viitor.

Ce pondere au dosarele în care sprijinul tehnic a fost asigurat de SRI?
Este important de spus că în multe dosare  DNA nu găsim asemenea mijloace de probă. În peste 52% din dosare, procurorii nu au folosit aceste probe. Nu avem nici interceptări, nici înregistrări ambientale. Apoi, în dosarele în care s-au folosit aceste mijloace de probă, noi având serviciul tehnic al DNA, sunt puţine dosare lucrate cu SRI.  Sunt în jur de 90 de dosare în care s-au folosit astfel de probe şi în care SRI a acorda sprijin tehnic. Să nu înţelegem că aceste dosare sunt cu interceptări. Nu, avem foarte multe dosare în care s-au folosit doar înregistrări ambientale. Spre exemplu, în momentul în care s-a oferit şi s-a primit mita de către un funcţionar, atunci acel moment a fost înregistrat audio-video, asta numim noi înregistrare ambientală.

Înterceptările sunt o mică parte din probatoriu...
În toate dosarele DNA, aceste probe sunt dublate de foarte multe alte probe: de declaraţii ale unor martori, declaraţii ale altor  persoane, de expertize sau rapoarte de constatare. Nu avem un dosar care să se bazeze exclusiv pe interceptări.

Cum se proceda până acum în legătură cu interceptările care erau făcute de SRI?
Cu menţiunea că de acum nu se mai întâmplă, aş începe prin a spune că noul Cod de procedură penală este legea care prevede modul în care se realizează interceptările în România. Aceste mandate trebuie aprobate de judecător care analizează foarte riguros indiciile procurorilor pentru a da un aviz, au fost şi cazuri când aceste cereri au fost respinse.

Cât de mare era aportul tehnic al SRI în dosarele DNA?
DNA avea deja un serviciu tehnic şi era organizat, aşa că de multe ori interceptările ambientale erau făcute de către serviciul tehnic al DNA, dacă era o discuţie într-un birou în care un funcţionar public cerea mită. Serviciul tehnic din DNA se ocupa de punerea în aplicare pentru efectuarea acestor înregistrări.

Cum se fac interceptările

Cât de sigură era procedura de lucru atunci când se făcea o interceptare?
În ceea ce priveşte comunicaţiile care se desfăşurau prin intermediul telefonului, când DNA transmitea SRI cererea de interceptare, un angajat al serviciului, care de regulă este un ofiţer tehnic, nu unul operativ, introducea datele în infrastructură pentru a cripta numărul de telefon în aşa fel încât operatorii (de telefonie mobilă) să nu vadă ce număr de telefon interceptăm. Deci companiile nu ştiu ce număr interceptăm. Răspunsul de la operator către DNA venea separat, nu venea prin această infrastructură, nu venea la SRI. SRI nu avea acces la acest conţinut, doar procurorul şi poliţistul aveau acces la aceste informaţii. În acest moment, acest lucrător de la SRI este eliminat complet din ecuaţie. Acum, angajaţii din DNA introduc direct datele în acest centru naţional de interceptare, iar datele introduse de poliţiştii din DNA ajung la operator. Răspunsul vine direct la DNA. Deci, în acest moment nimeni nu mai ştie ce numere sunt introduse, nu mai participă în niciun fel la această operaţiune.

Cum vor fi înlocuiţi ofiţerii SRI?
Din acest motiv, din februarie, mai mulţi ofiţeri au participat la un training pentru a putea utiliza acest centru naţional de interceptare şi în acest moment noi procedăm în acest fel. Interceptările care s-au făcut de DNA de la data publicării în Monitorul Oficial au fost făcute de către DNA, fără SRI. Trebuie să recrutăm permanent persoane care să participe la aceste acţiuni. Din acest motiv, am cerut suplimentarea numărului de poliţişti. Mai mult, acest serviciu este doar la nivelul structurii centrale, dar trebuie ca fiecare serviciu teritorial să aibă posibilitatea să-şi pună singur în aplicare aceste mandate de interceptare. Şi din acest motiv am cerut noi resurse.

Practic, cum funcţionează sistemul?
Acest centru naţional de interceptare este un sistem tehnic, un calculator mare şi, ca orice calculator, păstrează urme. Ca magistrat, vă spun că aceste calculatoare sunt cele mai bune probe ale investigatorilor. Ele păstrează întotdeauna urme. Când ai dat click pe calculator, el rămâne înregistrat. Este precum cutia neagră a unui avion. Ea funcţionează, şi în momentul în care se întâmplă ceva, iei cutia neagră şi verifici ce s-a întâmplat. aşa este şi pe calculator.

Deci, sistemul este sigur...
În acest moment, avem garanţia că în timpul în care poliţiştii din DNA introduc datele în Centrul naţional de interceptare suntem singurii care avem acces la acele date. Dacă cineva încearcă din afara DNA să afle ce număr de telefon am băgat în acest sistem, poate fi prins. Ori accesul fără drept într-un sistem informatic constituie infracţiune.

DNA are în lucru peste 7.500 de dosare

Ordonanţa de Guvern ajută procurorii să-şi desfăşoare în continuare activitatea. Cum veţi proceda în viitor? Se va crea o infrastructură de interceptări paralelă cu cea a SRI?
Această Ordonanţă de Urgenţă este o soluţie provizorie pentru a putea respecta decizia CCR. Rolul SRI era de a ajuta ofiţerii judiciari să facă interceptări. În acest moment este exclus orice ajutor, trebuie să ne descurcăm singuri. Evaluarea noastră a plecat de la această premisă, că putem folosi Centrul naţional de interceptare, nu să cumpărăm altul. Până la publicarea acestei decizii, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a avut mai multe întâlniri cu şefii Ministerului Public, ai structurilor specializate şi de fiecare dată ne-a cerut să îi dăm evaluările despre ce înseamnă această decizie şi ce impact va avea. Noi avem un serviciu tehnic, a fost mult mai uşor pentru că ştiam ce aveam şi ce presupune acest lucru.

Aţi solicitat o suplimentare a bugetului cu 10 milioane de euro pentru a putea face faţă situaţiei generate de decizia CCR. Sunt suficienţi aceşti bani?
Această sumă de 10 milioane de euro este valabilă numai în situaţia în care folosim acest centru naţional de interceptări pe care îl folosesc mai multe structuri şi asta cred că a fost şi intenţia CCR. Dacă citim cu atenţie decizia, vedem că lămureşte şi impune trei chestiuni: cine şi ce poate să facă în această activitate de supraveghere, trebuie să existe un control asupra modalităţii de punere în executare a acestei tehnici de supraveghere şi ce se întâmplă cu dosarele în curs şi dosarele deja judecate. În ceea ce priveşte prima chestiune a CCR, judecătorii au lămurit ce pot să facă procurorul şi poliţiştul şi a exclus cu totul resursa umană a SRI. Însă în motivare CCR nu a spus că nu putem folosi sisteme tehnice sau aparatură deţinută de o instituţie a statului. Deci putem folosi aparatura unei alte instituţii, CCR a eliminat doar factorul uman.

Ce se va întâmpla dacă nu veţi mai putea folosi infrastructura SRI?
Este foarte important că a apărut această Ordonanţă pentru că dă posibilitatea instituţiilor să folosească Centrul naţional de interceptări. De aceea am precizat suma de 10 milioane de euro. Dar dacă mâine vine cineva şi spune că nu mai putem folosi acest centru, situaţia se schimbă.

Cine a propus ca SRI să poată desfăşura activităţi de cercetare penală?
Această propunere a venit de la CSAT, la şedinţele căruia participă mai mulţi miniştri. La momentul la care am participat la adoptatea acestei Ordonanţe, noi ne-am axat pe activitatea DNA şi abia apoi am văzut această propunere (ca SRI să fie organ de cercetare - n.r.), venită din partea CSAT. Sunt două chestiuni aici, această calitate de cercetare care a fost dată SRI nu poate fi utilizată în cazuri de corupţie sau de crimă organizată, ci strict în cazuri de terorism, spionaj, trădare.

Sunt multe cazuri de siguranţă naţională?
Ca fost procuror general, ştiu că în fiecare an au fost extrem de puţine cazuri. Însă putem să amintim de cazul celor doi miniştri Zsolt Nagy şi Codruţ Şereş. Este un caz de siguranţă naţională în care am avut fapte foarte grave: trădare, spionaj în favoarea unui agent străin. În acest caz au fost condamnate şase persoane la pedepse care însumate depăşesc zeci de ani, avem doi foşti miniştri condamnaţi. A fost un caz în care DIICOT a apelat la SRI pentru sprijin tehnic.

Va fi afectată activitatea DNA de decizia CCR?
Ofiţerii SRI nu au participat niciodată la interogatorii, la percheziţii. Avem peste 7.500 de dosare la care lucrează în jur de 100 de procurori. Fiecare procuror era ajutat în activitate de unul sau doi poliţişti. Însă de săptămâna trecută, o parte din poliţişti au început să se ocupe de partea tehnică. Este foarte greu pentru un procuror să gestioneze atâtea dosare.

Aţi cerut noi resurse...
Eu sper că se vor găsi resurse. Dacă dorim ca lupta anticorupţie să continue în acelaşi ritm, vom găsi resurse ca la DNA să mai avem încă 70-80 de poliţişti. Poliţiştii pe care îi vom recruta vor fi dintre cei care au cunoştinţe tehnice. Va fi o perioadă foarte grea pentru DNA. Sperăm să putem ţine acelaşi ritm. Peste 86% din dosarele înregistrate anul trecut la DNA au venit de la persoane juridice sau instituţii ale statului. Sunt foarte mulţi cetăţeni revoltaţi că în continuare li se cere mită. Sunt persoane care vin şi ne pun la dispoziţie înregistrări făcute chiar de către cei care fac sesizări. Cu cât mai repede vom fi ajutaţi să avem resursele necesare, cu atât mai repede vom putea soluţiona dosarele aflate în lucru.