Hidroelectrica, căpuşată constant chiar de filialele sale

Cel mai mare producător de energie electrică din România, care asigură circa 32% din întreaga producţie naţională şi încheie contracte pe măsură, înregistrând profituri de peste 1 miliard de lei anual, a fost căpuşată constant nu numai de traderii de energie ale căror contracte au fost denunţate după intrarea în insolvenţă a companiei, ci şi de propriile filiale, Hidroserv-urile.

Ultimul astfel de caz, soluţionat de procurorii anticorupţie prin trimiterea în judecată, este cel al unui fost şef de laborator al departamentului Urmărirea Comportării Construcţiilor Hidrotehnice din cadrul S.C. Hidroelectrica Sucursala Bistriţa S.A., în prezent inginer la aceeaşi societate

Neculai Catană este acuzat de trafic de influenţă, după ce, la începutul anului 2010, ar fi lăsat să se înţeleagă că are influenţă pe lângă angajaţi din cadrul S.C. Hidoelectrica – Sucursala Bistriţa S.A., precum şi pe lângă angajaţi din cadrul societăţilor afiliate S.C. Hidroelectrica S.A. (respectiv S.C. Hidroserv Bistriţa S.A. şi S.C. Hidroserv Slatina S.A.) şi a pretins de la administratorul unei societăţi comerciale ca, în schimbul atribuirii unor contracte de mentenanţă la obiective hidroenergetice, să fie subcontractate o parte din lucrări către o societate pe care inculpatul o controla în mod direct.

„În temeiul acestei înţelegeri, în perioada 2010 - 2012 societatea administrată de persoana respectivă a încheiat un număr de şase contracte cu S.C. Hidroserv Bistriţa S.A. şi S.C. Hidroserv Slatina S.A., beneficiar final fiind S.C. Hidroelectrica – Sucursala Bistriţa S.A., în baza cărora a încasat suma totală de 2.368.784 lei”, susţine Direcţia Naţională Anticorupţie în rechizitoriul remis spre soluţionare Tribunalului Neamţ.

Pentru şase contracte, de 2,2 milioane lei, şpaga a fost de aproape 1 milion

Potrivit anchetatorilor, cele şase contracte încheiate au avut ca obiect reabilitări interioare, exterioare şi platforme, refacere protecţie maluri, defrişări vegetaţie etc. 

„La rândul său, societatea respectivă a virat în baza unor contracte către firma pe care inculpatul Catană Neculai o controla în mod direct suma de 2.186.860,69 lei, beneficiul net al acestuia din urmă fiind în cuantum de 987.498 lei”, susţine DNA, precizând că a dispus sechestru asupra mai multor bunuri imobile ce aparţin inculpatului. 

În iulie 2012, Hidroelectrica a denunţat contractele cu traderii pentru pagube de 1,4 miliarde lei

Imediat după intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, administratorul judiciar Euro Insol a denunţat contractele bilaterale încheiate cu traderii de energie, acuzând crearea unui prejudiciu de 1,2 – 1,4 miliarde lei. Contractele care au fost denunţate priveau firmele Energy Holding, din analize rezultând că acesta a generat, din 2006 până în 2012, pierderi de 1,4 miliarde de lei, dar şi Euro-PEC, EFT, Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie.

Potrivit anunţului Euro Insol, din acea perioadă, companiile care au încheiat contracte directe cu Hidroelectrica, la un preţ mediu de 130 lei/MWh, au fost Alro Slatina, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, ArcelorMittal Galaţi, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT România, Electrica. Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, iar contractele expiră în 2014, 2015 sau 2018.

Hidroserv-urile creşteau costurile de exploatare

Un an mai tărziu, în 2013, administratorul judiciar a demarat procedurile de restructurare, prin comasarea celor 13 sucursale existente în numai 7: Sucursalele Oradea, Sibiu, Slatina, Tg. Jiu, Buzău, Caransebeş au fost transformate în uzine şi integrate în sucursalele Cluj, Sebeş,  Rm. Vâlcea, Porţile de Fier, Curtea de Argeş şi Haţeg. A şaptea sucursală a fost Bistriţa, care a preluat de la SH Buzău centralele Călimăneşti şi Movileni.

Sucursalele au fost comasate pentru a „conduce la o mai mare competitivitate a producătorului de energie prin reducerea costurilor de exploatare şi va garanta o profitabilitate crescută a societăţii în contextul evoluţiei descrescătoare a preţului megawatt-ului în piaţă pe fondul creşterii producţiei de energie electrică în România şi a scăderii consumului".

În sprijinul deciziei luate, acţionarii au invocat faptul că, începând cu 1989, numărul de unităţi teritoriale ale Hidroelectrica a crescut de la 9 la 13 doar din raţiuni politice. "Creşterea numărului sucursalelor în acest interval de timp nu a avut la bază raţiuni tehnice sau economice, ci exclusiv politice. Există un raport disproporţionat între puterile instalate şi energiile celor 13 (treisprezece) sucursale. Astfel, raportul între cea mai mare şi cea mai mică putere instalată în sucursale este de 1:6 (Sibiu/Rm.Vâlcea) exceptând SH Porţile de Fier care are condiţii specifice. De asemenea, energia anuală de proiect este foarte diferită, raport maxim 1:7,3 (Caransebeş/Rm.Vâlcea) cu implicaţii asupra costului de producere a energiei la nivel de sucursală", se arăta în comunicatul Hidroelectrica.

În 2013, doi oficiali arestaţi pentru dare şi luare de mită

La 25 octombrie 2013, consilierul ministrului Energiei (Constantin Niţă), Ioan Mihăilă, şi Eugen Brădean, membru în Directoratul producătorului de energie, au fost arestaţi pentru dare de mită şi complicitate la dare şi luare de mită. Procurorii anticorupţie spun că aceştia ar fi încercat să încheie contracte păguboase pentru companie în schimbul sumei de 1,4 mil. euro primite de la un om de afaceri. În cazul în care s-ar fi încheiat contractul pentru vânzarea energiei electrice, prejudiciul adus Hidroelectrica s-ar fi ridicat la 37,4 mil. euro.

Anchetatorii susţineau atunci că, în luna octombrie 2013, Ioan Mihăilă "a promis unui alt membru din acelaşi Consiliu (denunţător în cauză) suma de 1.400.000 euro pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea, de către Hidroelectrica SA, a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei aproximativ 262.980.000 euro), ceea ce reprezentau condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica".

Promisiunea de dare de mită s-a făcut cu ajutorul directorului Eugen Brădean, suma promisă cu titlu de mită urmând a fi fost disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice.