Guvernul deschide uşa legală pentru miniştrii penali. Toader: „Nu este un proiect de Ordonanţă de Urgenţă“

Guvernul deschide uşa legală pentru miniştrii penali. Toader: „Nu este un proiect de Ordonanţă de Urgenţă“

FOTO- Arhivă

Politicienii condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie ar putea ocupa fotolii de miniştri dacă s-au reabilitat. Prevederea apare într-un proiect de act normativ, denumit „Codul Administrativ”, ce vine ca urmare a deciziei date de Curtea Constituţională, potrivit căreia interdicţia ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern ar trebui să înceteze. Ministrul Justiţiei: „Nu este un proiect de Ordonanţă de Urgenţă”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prevederea legislativă potrivit căreia persoanele care au suferit condamnări penale nu pot fi miniştri în Guvern ar putea fi abrogată. Detaliile apar într-un proiect de act normativ, denumit „Codul Administrativ”. 

Potrivit proiectului de lege, elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de viceprim-ministrul Sevil Shhaideh, vor putea face parte din Guvern persoanele care „nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea”. Proiectul Guvernului vine în contextul deciziei Curţii Constituţionale (CCR) care spune că pot deveni miniştri persoanele care au fost reabilitate, amnistiate sau dacă fapta pentru care au suferit o condamnare a fost dezincriminată.

Proiectul este unul extrem de amplu, de 246 de pagini. În prezent, el este în stadiul consultărilor interministeriale, urmând apoi să intre în dezbatere publică. Odată adoptat de Guvern, proiectul merge în Parlament, unde poate fi modificat. Ulterior este trimis la preşedintele ţării pentru a fi promulgat.

Schimbarea, în favoarea lui Dragnea

Potrivit proiectului, în termen de trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial a „Codului Administrativ”, se abrogă Legea nr. 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor. Articolul 2), alineatul 1), litera c) din actul normativ care este acum în vigoare stipulează că: „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice”.

Practic, această prevedere este cea care nu i-a permis liderului PSD, Liviu Dragnea, să devină premier. Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a sesizat CCR pe această lege pe 5 ianuarie, a doua zi după învestirea guvernului Sorin Grindeanu. Ciorbea a spus că actul normativ este discriminatoriu şi a reclamat „lipsa de previzibilitate a sintagmei: nu au suferit condamnări penale”.

„Cea mai grea decizie de până acum“

Decizia Curţii Constituţionale pe această temă a fost amânată de patru ori. Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a numit-o, de la bun început,  „cea mai grea decizie de până acum”.  Într-un final, sesizarea Avocatului Poporului a fost respinsă, după cea de-a cincea şedinţă în care a fost dezbătută, în 4 mai. Însă în motivarea deciziei, publicată pe 10 iunie, CCR a arătat că interdicţia ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern ar trebui să înceteze, conform legislaţiei în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.

De aceea, în proiectul „Codului Administrativ” se arată că pot fi membri ai Guvernului „persoanele care îndeplinesc, cumulativ, trei condiţii: „a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea”.

Reabilitarea, în 2020

Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de 4 ani,  în dosarul „Referendumul”. Avocatul Lucian Bolcaş a precizat la un post de televiziune că acest lucru înseamnă că reabilitarea lui Dragnea ar interveni în anul 2023. „Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnarii la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune”, este prevederea din Codul Penal.

Însă nu toţi specialiştii în Drept sunt de acord cu asta. Alţii susţin că în acest caz sunt aplicabile prevederile vechiului Cod Penal mai favorabil, iar Dragnea ar fi reabilitat de fapt în anul 2020. „Dacă condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, el este reabilitat de drept”, este prevederea din vechiul Cod Penal.

Dacă acest proiect de lege ar fi adoptat, mai mulţi foşti miniştri care au fost condamnaţi definitiv în dosare de corupţie s-ar putea întoarce în funcţii la Palatul Victoria după reabilitare. Printre aceştia: Adrian Năstase (premier), Relu Fenechiu (Transporturi), Victor Babiuc (Apărare), Sorin Pantiş (Comunicaţii), George Copos (vicepremier), Decebal - Traian Remeş (Finanţe), Ioan Avram Mureşan (Agricultură), Monica Iacob - Ridzi (Tineret), Codruţ Sereş (Economie), Miron Mitrea (Transporturi), Tudor Chiuariu (Justiţie) sau Corneliu Dobriţoiu (Apărare).

Opinia separată a judecătorilor CCR propuşi de PSD

Atunci când CCR a respins sesizarea Avocatului Poporului în ceea ce priveşte prevederea legislativă care interzice celor condamnaţi penal să fie membri ai Guvernului, decizia a fost luat cu şase voturi „pentru” şi trei „împotrivă”. Cei trei judecători care au votat „împotrivă” – Valer Dorneanu, Marian Enache şi Maya Teodoroiu, toţi propuşi de PSD – au redactat o opinie separată.

Aceştia au arătat că interdicţia impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcţia de membri ai Guvernului este neconstituţională deoarece, susţin cei trei judecători, un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern. Ei au arătat că din moment ce condamnarea penală nu este o interdicţie pentru a ocupa funcţiile de preşedinte al României sau de parlamentar, nu ar trebui să fie o piedică nici pentru funcţia de membru al Guvernului. „Se creează un regim mai aspru şi nejustificat în privinţa condiţiilor de accedere la calitatea de membri ai Guvernului, faţă de condiţiile de candidatură la Preşedinţie şi Parlament, un impediment absolut”, se arată în opinia separată.

Stanciu: „Infractorii să nu mai ocupe funcţii publice“

La rândul ei, judecătoarea Livia Stanciu, deşi a fost de acord cu respingerea ca inadmisibilă a sesizării făcute de Avocatul Poporului, respinge argumentele colegilor săi şi explică faptul că o persoană condamnată penal nu ar trebui să mai poată ocupa niciodată o funcţie de demnitate publică.

„Instituţia reabilitării, observăm că a fost creată pentru a încuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru ştergerea unui trecut nedemn şi pentru obţinerea unui statut de încredere şi demnitate în relaţiile cu ceilalţi membri ai societăţii. Reabilitarea, atât cea de drept, cât şi cea judecătorească, nuşterge condamnarea. Aceasta rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desfiinţată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare prin care s-ar recunoaşte nevinovaţia celui condamnat”, a scris Stanciu, în opinia concurentă.

Stanciu mai arată că reabilitarea, ca şi amnistia, prescripţia şi alte cauze care înlătură aplicarea, executarea şi consecinţele pedepsei, reprezintă o renunţare din partea societăţii la măsurile de precauţie luate faţă de fostul condamnat. „Aceasta nu înseamnă însă şi îndreptăţirea de a ocupa funcţii de demnitate publică, unde exigenţele de integritate trebuie aplicate în cel mai înalt grad”, mai argumentează judecătoarea.

Tudorel Toader: Nu este vorba despre o Ordonanţă de Urgenţă

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat în această seară că nu este vorba de un proiect de act normativ al actualului Guvern, el fiind in dezbatere din noiembrie 2016. De asemenea, el a ţinut să sublinieze că nu este vorba despre o Ordonanţă de Urgenţă, ci despre un proiect de lege care va fi adoptat de Parlament.

citeste totul despre: