Găinăriile imobiliare ale unui fost ministru al Apărării

Apelul în dosarul „Case pentru generali” în care senatorul liberal Corneliu Dobriţoiu (60 de ani) a fost condamnat în martie 2015 la un an de închisoare cu suspendare - va fi soluţionat de Completul de 5 judecători condus de şefa Curţii Supreme, Livia Stanciu.

Primul termen: 26 octombrie. Magistraţii vor trebui să analizeze două contestaţii. Pe de o parte parlamentarul susţine că este nevinovat şi cere achitarea, de partea cealaltă procurorii DNA cer condamnarea cu închisoare. 

Între timp, instanţa de fond a Curţii Supreme şi-a motivat sentinţa prin care Dobriţoiu a primit închisoare cu suspendare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi pentru participaţie improprie la fals intelectual. 

Practic fostul ministru al Apărării a fost găsit vinovat că, în perioada în care era ofiţer activ, a depus o serie de acte false la o Comisie formată din angajaţi MApN, pentru a putea cumpăra locuinţa de serviciu la un preţ subvenţionat.

Este vorba de un apartament de patru camere, cu suprafaţa de 114 metri pătraţi, situat în centrul Capitalei, pe strada Traian. Principala probă a acuzării este o declaraţie dată pe proprie răspundere de Corneliu Dobriţoiu, ulterior autentificată: „Nu deţin nicio locuinţă proprietatea personală sau din fondul de stat. Nu am cumpărat locuinţă în baza Legii 61/1990 sau a Legii 85/1992”. 

Cele două legi priveau vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului. Această declaraţie, necesară dacă voia să cumpere locuinţa de serviciu, a stat la baza condamnării lui Dobriţoiu. 

Prima achiziţie, o garsonieră

Asta pentru că, magistraţii au arătat că Dobriţoiu mai cumpărase în 1994, în baza Legii 61/1990, o garsonieră pe strada Răcari. Fostul ministru s-a apărat spunând că această garsonieră nu era din fondul locativ al MApN. 

Instanţa l-a contrazis cu un Raport înaintat chiar de Dobriţoiu comandatului Garnizoanei Bucureşti, prin care solicita avizarea contractului: „Rog aprobaţi avizarea contractului de închiriere în vederea cumpărării locuinţei ce o deţin în strada Răcari, Sector 3 Bucureşti”. Cercetările au stabilit că Dobriţoiu a cumpărat şi garsoniera la preţ subvenţionat, în ianuarie 1994, şi a vândut-o câteva luni ma târziu, în aprilie 1994. 

În motivarea sentinţei, magistraţii mai subliniază că Dobriţoiu a încălcat şi prevederea din HG 195/2005, la data formulării declaraţiei pe propria răspundere, potrivit căreia „Nu pot cumpăra locuinţe de serviciu următoarele persoane: cele care au deţinut sau deţin, ele ori soţul, soţia sau copii aflaţi în întreţinere, o locuinţă, proprietate personală care corespunde ca număr de camere numărului membrilor de familie existent la momentul încheierii contractului de închiriere, conform dispoziţiilor legale”. Motivul: Dobriţoiu mai deţinea împreună cu soţia sa, Viorica Dobriţoiu, o vilă de 354 de metri pătraţi în comuna Găneasa (Ilfov). 

„Apărarea inculpatului în sensul că locuinţa din comuna Găneasa, judeţul Ilfov fiind «casă de vacanţă» nu constituia un impediment la cumpărarea locuinţei de serviciu, urmează a fi înlăturată în raport de menţiunea din cuprinsul autorizaţiei de construcţie nr. 7/12 noiembrie 2001, eliberată de Primăria comunei Găneasa – urmare a cererii soţiei inculpatului, conform căreia respectivul imobil nu este o casă de vacanţă, ci construcţie de locuinţă de tip principal sau permanentă”, se arată în sentinţă. 

Apartamentul fiului vitreg

În plus, magistraţii au mai subliniat în motivare că fiul Vioricăi Dobriţoiu din prima căsătorie, Dumitru Samson, avea un apartament de două camere - proprietate personală, în Piatra Neamţ, iar atunci când a făcut cererea de cumpărare a locuinţei de serviciu, Dobriţoiu a declarat că îl are în întreţinere pe Dumitru Samson şi că locuieşte cu acesta şi soţia în casa socrilor săi. Instanţa a explicat că, prin faptul că Dobriţoiu a depus la dosarul de cumpărare a locuinţei de serviciu astfel de declaraţii false a realizat o „instigare ascunsă, insidoasă” - a membrilor Comisiei care au avizat vânzarea. De altfel, membrii acestei comisii au fost audiaţi la Curtea Supremă în timpul procesului şi au arătat că, „în cazul în care ar fi cunoscut că înscrisurile sunt false nu ar fi recomandat încheierea contractului de vânzare-cumpărare”.

De la cariera militară la Salubrizare

Completul de 5 judecători va lua în discuţie şi apelurile celorlaţi acuzaţi în acest caz. Cei mai mulţi au condamnări cu suspendare, în faza de fond: generalul maior Francisc Radici - doi ani, două luni şi 20 de zile, generalul maior Constantin Năstase - doi ani, două luni şi 20 de zile de închisoare, generalul locotenent Sergiu Medar - un an, generalul locotenent Constantin Rotaru - un an şi şase luni, comandorul Gheorghe Gonciaruc - un an şi şase luni, colonelul Ionel Vizitiu - un an de închisoare, generalul de brigadă Corneliu Duţă – un an şi două luni şi plutonierul adjunct Mihaela Matei - un an şi şase luni. 

În plus, Radici şi Năstase mai trebuie să execute o muncă neremunerată, timp de 60 de zile, la Amenajare Edilitară şi Salubrizare sau la Centrul de plasament Cireşarii din Capitală. 

Doi dintre generalii în rezervă au fost achitaţi: Traian Pigui şi Florea Şerban. În cazul acuzaţilor găsiţi vinovaţi, Curtea Supremă arată că deşi faptele sunt de un grad ridicat de pericol social, a ţinut cont de „rezultatele deosebite obţinute în decursul carierei lor militare atât în ţară, cât şi în misiunile îndeplnite în afara ţării”.