UPDATE Fostul ministru Titus Corlăţean, audiat 4 ore la DNA în dosarul privind alegerile prezidenţiale din 2014. Ponta: A ajuns „ca noi toţi” în faţa procurorilor
0Fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a fost luni la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) unde a dat o „declaraţie detaliată” în dosarul „Alegeri în Diaspora”. Acest caz a ajuns de la Parchetul General la DNA, în decembrie 2014, care începuse deja urmărirea penală in rem pentru abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
UPDATE După mai bine de patru ore de audieri, Titus Corlăţean a ieşit din sediul DNA, însă fără a face prea multe declaraţiii
Acesta a menţionat însă că a dat o declaraţie „detaliată, conform procedurii”.
„Am făcut o declaraţie detaliată, conform procedurii. Procurorul de caz a întrebat ce avea datoria să întrebe şi eu am dat toate detaliile cerute”, a spus Corlăţean.
Ulterior, fostul ministru a precizat că nu va mai da declaraţii despre acest caz până când procurorii nu vor da o soluţie.
„Voi avea aceeaşi conduită avută şi în ultimul an, necomentând şi respectând procedurile, aşa cum impune o urmărire penală in rem. Aşa voi face şi de acum încolo până la soluţia procurorilor”, a spus fostul ministru de Externe înainte de a pleca de la DNA.
UPDATE Premierul Victor Ponta a refuzat luni să comenteze audierea lui Titus Corlăţean la DNA, precizând totuşi că acesta a ajuns „ca noi toţi” în faţa procurorilor. „Nu mai e o ştire asta”, a completat premierul.
La insistenţele jurnaliştilor, Ponta a afirmat, ironic, că nu poate comenta pentru a nu afecta independenţa justiţiei.
„Păi, eu n-am voie nici pe mine să mă apăr, că afectez independenţa şi prestigiul nu ştiu cărui procuror. Cum pot să zic de alţii? Nu pot să zic nimic”, a spus premierul.
Ulterior, Victor Ponta a adăugat că Titus Corlăţean a venit în faţa procurorilor ca martor, astfel încât nu se pune acum problema dacă a greşit sau nu cu ceva.
Din primele informaţii, Titus Corlăţean s-a prezentat, luni, la DNA, pentru a fi audiat în dosarul în care se fac cercetări cu privire la modul în care au fost organizate alegerile prezidenţiale din 2014 în Diaspora.
Dosar preluat de DNA de la Parchetul General
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au primit, pe 4 decembrie, de la Parchetului General dosarul privind modul în care a fost organizat şi s-a desfăşurat votul în Diaspora, pentru a continua ancheta. Parchetul începuse urmărirea penală „in rem” în acest caz pentru abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale
Parchetului General a constatat, pe 4 decembrie, că „faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri”, se arăta într-un comunicat al Ministerului Public.
„La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, în cursul lunii noiembrie s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora. Procurorii anticorupţie, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituţii cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale”, explicau în această dimineaţă procurorii DNA.
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, pe 19 noiembrie, că după turul întâi al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care s-a început urmărirea penală “in rem” (asupra faptei şi nu faţă de anumite persoane – n.r.) pentru a se stabili din vina cui nu au putut vota pe 2 şi 16 noiembrie toţi românii din diaspora care au vrut să-şi exercite acest drept. Niţu a precizat că dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).
„Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţă în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale)”, potrivit comunicatului Parchetului General.
Livia Stanciu: Guvernul putea interveni
Livia Stanciu, şefa Curţii Supreme, declara că ancheta pentru scrutinul din diaspora se impune, întrucât exista baza legală pentru înfiinţarea de noi secţii de votare. În plus, susţinea Stanciu, „strict pe lege“, Guvernul putea interveni prin emiterea unor ordonanţe care să faciliteze votul din diaspora. „Strict pe lege, sigur că se putea da o ordonanţă de urgenţă“.
Responsabili pentru organizarea dezastruoasă a alegerilor din diaspora, când mii de români au stat ore în şir la cozi fără să fie lăsaţi să voteze, sunt cei doi miniştri care s-au succedat la conducerea Ministerului Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, dar şi premierul Victor Ponta, au susţinut imediat după alegeri politicienii şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Cei doi miniştri nu au luat măsuri ca toţi alegătorii prezentaţi la urne în străinătate să poată vota, iar primul ministru a refuzat să iniţieze o hotărâre de Guvern, prin care să fie prelungit programul secţiilor de votare din străinătate, în condiţiile în care se ştia că numărul acestora este total insuficient, au argumentat sursele citate.
Scandalul votului din Diaspora
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului doi, ca românii din Diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.
După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din Diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.
La două zile după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale 2014, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din Diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca „om de onoare“, „într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile“.
Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) acest lucru, Biroul „nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens“.
Potrivit acestuia, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.
Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21:00.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Efectul Diaspora. Cum explică sociologii votul masiv pentru Klaus Iohannis
Peste 370.000 români au votat în Diaspora, cei mai mulţi în Italia, Spania şi Republica Moldova
Cum a jonglat Guvernul cu secţiile de votare din străinătate
Se încarcă comentariile...
