Este obligată Curtea Supremă să amâne procesul lui Liviu Dragnea dacă liderul PSD se internează?

Presa a speculat că liderul PSD nu se va prezenta luni la ultimul termen din dosarul angajărilor fictive, încercând să obţină astfel o nouă amânare a unei sentinţe definitive. Experţii în Drept susţin că nu există obligaţia expresă de audiere a unui inculpat în cazul neprezentării acestuia, judecătorii având latitudinea de a anunţa finalizarea cercetării judecătoreşti.

După decizia Curţii Constituţionale de joi, când a amânat să se pronunţe asupra sesizării formulate de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache cu privire la completele de 3 judecători, o decizie care l-ar fi salvat pe liderul PSD de acest dosar, presa a speculat că Liviu Dragnea ar putea lipsi din nou de la termenul de luni din dosarul angajărilor fictive. În acest fel, Dragnea ar putea încerca să obţină o nouă amânare, în condiţiile în care CCR este aşteptată să se pronunţe vinerea viitorea.

Experţii în Drept subliniază că persoanele citate de instanţă pentru audiere au obligaţia să se prezintă. „Orice persoană care e citată pentru audiere are obligaţia, nu facultatea, să răspundă chemării instanţei. Dacă refuză, e amendată şi adusă cu mandat de poliţişti. Dacă audierea devine imposibilă sau inutilă, atunci instanţa revine şi renunţă la aceasta”, a explicat judecătorul Cristi Danileţ.

În cazul lui Liviu Dragnea, care este inculpat în acest dosar, nu există obligaţia de a răspunde întrebărilor judecătorilor, însă chiar liderul PSD este cel care, prin avocaţii săi a cerut să depună mărturie. Potrivit experţilor în Drept, dacă inculpatul nu se prezintă la termenele de judecată, instanţa nu are obligaţia de a-l audia, putând decide încheierea cercetării judecătoreşti.

„Decizia este cu totul la latitudinea instanţei. Dacă aceasta condideră relevantă audierea acestuia, atunci poate pronunţa o amânare. Ca inculpat, o persoană are dreptul oricând să dea declaraţii în faţa instanţei. Povestea e că, în calitate de inculpat, nu este obligat să spună adevărul, poate să spună orice. Este evident un element de credibilitate la mijloc”, a explicat şi Sergiu Bogdan, lector în drept la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. „Instanţa poate decide să nu-l audieze, este la latitudinea ei. În cazuri foarte rare, dacă consideră mărturia persoanei respective ca fiind extrem de importantă, în cazuri foarte rare poate chiar decide să se deplaseze la spital, de exemplu, sau prin comisie rogatorie, dacă se află în altă localitate”, a explicat Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR.

Mărturia lui Liviu Dragnea, necredibilă în primă instanţă

În 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate. În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii Curţii Supreme au susţinut că liderul PSD „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”. Şi mai important, din motivarea sentinţei de condamnare reiese că declaraţiile liderului PSD au fost necredibile în faţa judecătorilor. Aceştia din urmă au arătat în schimb că declaraţiile martorilor şi celorlalţi inculpaţi se colaborează.

Liderul PSD a fost audiat în 21 martie, anul trecut, acesta declarând instanţei că el nu se implica în activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman, că nu intra în atribuţiile sale în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi că nu le cunoştea pe cele două angajate. „Referitor la acuzaţia că aş fi determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două persoane în perioada în care cele două şi-au desfăşurat activitatea la sediul partidului, neg categoric acest fapt. Eu nu am ştiut că cele două angajate nu vin la serviciu la DGASPC şi nici nu mi-a adus nimeni la cunoştinţă. Însă, este adevărat, le vedeam la sediul partidului odată sau de două ori pe lună“, a afirmat Liviu Dragnea. „Susţinerea acuzării că direcţia se află în subordinea CJ şi, respectiv, că eu în calitate de preşedinte al CJ Teleorman aveam atribuţii de control şi coordonare faţă de Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman este nereală”, a mai spus atunci liderul PSD.

Declaraţiile lui Liviu Dragnea nu au fost credibile pentru judecătorii Curţii Supreme.

„Susţinerile inculpatului Dragnea Nicolae Liviu în sensul că, potrivit dispoziţiilor legale, conducerea Direcţiei Generale se asigura de directorul executiv şi de Colegiul Director, iar preşedintele Colegiului director era secretarul judeţului, sunt reale, însă, în mod intenţionat, acesta a omis să precizeze că, potrivit dispoziţiilor legale sus menţionate, preşedintele Consiliului Judeţean avea atribuţii privind controlul, coordonarea activităţii Direcţiei, cât şi de a propune numirea, revocarea şi sancţionarea disciplinară a directorului executiv al Direcţiei. Or, tocmai existenţa acestor prerogative au fost cele care

au garantat succesul activităţii sale în a o determina pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina”, se arată în motivarea Curţii Supreme.

Judecătorii arată că, în ansamblu probelor administrate, poziţia adoptată de Liviu Dragnea este singulară. Nu mai puţin de 7 mărturii ale unor martori sau inculpaţi colaborează ideea că liderul PSD controla de fapt activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman. 

„Instituţia (D.G.A.S.P.C.) se subordona Consiliului Judeţean, iar această instituţie avea conducători care

aveau funcţii de conducere în cadrul partidului menţionat (PSD)” sau „toţi directorii ocupau funcţiile

de conducere fiind susţinuţi politic de către P.S.D. Teleorman”, sunt doar două dintre mărturiile reţinute de instanţă ce au contrazis apărarea lui Liviu Dragnea.

„Deşi inculpatul a susţinut că nu ar fi intervenit în activitatea Direcţiei, chiar dacă cadrul legal i-ar fi permis acest lucru, un episod relatat de inculpata Marica Valentina Mirela contrazice susţinerile acestuia, depoziţia fiind edificatoare în a demonstra faptul că, în realitate, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu controla activitatea Direcţiei, era la curent cu tot ceea ce se întâmpla în cadrul instituţiei, se implica activ în rezolvarea problemelor ivite, dădea dispoziţii într-un mod autoritar, fără să lase loc altor discuţii, îşi impunea punctul de vedere”, se arată în motivarea condamnării liderului PSD pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

Avocaţii doresc să ceară o amânare

Avocatul Toni Neacşu, care a apărat-o în procesul angajărilor fictive pe Bombonica Prodan, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, iar acum o reprezintă pe Olguţa Şefu, fost director executiv adjunct al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, a declarat pentru Hotnews că „s-ar putea justifica acordarea unui nou termen în instanţă pentru a se pronunţa Curtea Constituţională".

Concret aceştia susţin că instanţa supremă ar trebui să aştepte decizia a Curţii Constituţionale, care este relevantă pentru acest dosar. „În principiu, putem cere un termen pentru a se pronunţa Curtea Constituţională, pentru că este o legătură direct între acest proces şi decizia CCR. Invocăm faprul că decizia CCR ar putea avea efect direct asupra excepţiei invocate în dosar - am invocat o cerere similară în instanţă, adică desfiinţarea deciziei de condamnare de la instanţa de fond, pe motiv că nu a fost pronunţată de un complet specializat în fapte de corupţie. S-ar putea justifica acordarea unui nou termen în instanţă pentru a se pronunţa Curtea Constituţională. Instanţa poate admite sau respinge o astfel de cerere. Eu, personal, iau în calcul o astfel de cerere către instanţă", a explicat Adrian Neacşu. 

Amânarea deciziei CCR, deschide posibilitatea unei sentinţe definitive

Joi, CCR a amânat pentru a doua oară o decizie pe tema completelor specializate, judecătorii având nevoie de date suplimentare de la Consiliul Superior al Magistraturii. Asta după ce Cristina Tarcea, şefa Curţii Supreme, a anunţat că 170 de cauze, soluţionate în ultimii 15 ani, ar putea fi afectate de o decizie CCR favorabilă lui Florin Iordache care s-a plâns că există un conflict de natură constituţională.

La finalul lunii trecute, Florin Iordache, delegat la conducerea Camerei Deputaţilor de Liviu Dragnea a sesizat CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă, pe motiv că instanţa supremă nu a format complete specializate pentru a judeca dosarele de corupţie, aşa cum cere Legea 78/2000. Prin această sesizare, Florin Iordache a preluat efectiv strategia apărării formulată în instanţă de avocaţii lui Liviu Dragnea, care au cerut în instanţă anularea sentinţei de condamnare pronunţată pe fond şi reluarea procesului. Cererea are puţine şanse de reuşită la Curtea Supremă, magistraţii respingând recent două sesizări identice, pe motiv că la instanţa supremă toţi judecătorii sunt specializaţi să judece dosarele de corupţie. 

O decizie favorabilă a CCR ar anula sentinţa de condamnare pronunţată pe fond în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat pentru a doua oară şi reluarea judecăţii cazului de la zero. În acest context, specialiştii spun că cel mai probabil va interveni termenul de prescripţie a infracţiunilor de care este acuzat şi liderul PSD ar scăpa astfel cu totul de acuzaţiile de instigare la abuz în serviciu din acest dosar.

Astfel, după pledoariile finale de luni, instanţa poate pronunţa o sentinţă definitivă, în condiţiile în care în faza de apel nu au apărut probe noi iar martorii şi-au menţinut declaraţiile anterioare.