Drama românilor care muncesc ca sclavii în fermele din Italia

Drama românilor care muncesc ca sclavii în fermele din Italia

Poliţiştii italieni au făcut în 2017 mai multe percheziţii la fermele din centrul şi sudul Peninsulei  FOTO: POLIZIA DI STATO

Sute de muncitori români care au lucrat în fermele din Peninsulă au fost obligaţi să plătească o taxă de protecţie către doi gălăţeni. Totul era în realitate o înşelăciune

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru zeci de mii de români, visul unei vieţi mai bune a devenit o momeală ce i-a făcut vulnerabili în faţa traficanţilor de persoane. Plecaţi în căutarea unei vieţi mai bune, multora dintre ei li s-au „vândut” promisiuni şi speranţe false. Afirmaţiile aparţin unui procuror din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism  (DIICOT) care a investigat modul în care sute de români au fost  amăgiţi cu salarii de 1.000 de euro/lună pentru a munci în fermele agricole din jurul oraşului Verona (Italia).

În realitate, salariile erau mai mici, munceau întreaga zi, nu aveau voie să părăsească ferma, condiţiile de cazare erau improprii şi trebuiau să plătească şi o taxă lunară de 150 de euro intermediarilor români care i-au adus la muncă. Românii munceau 10-12 ore zilnic, câte 7 zile, fiind plătiţi cu suma de 4,3 euro/oră, deşi înţelegerea era pentru 8 ore de muncă, pentru un salariu de 6-7 euro/oră şi duminica, zi lberă. 

Două persoane au fost reţinute de procurorii DIICOT în acest caz, fraţii Iulian şi Titi Spînu din oraşul Târgu-Bujor (Galaţi). Cei doi se ocupau de recrutarea şi transportul românilor care voiau să muncească la cules de legume şi fructe în Italia. Românii lucrau alături de indieni, pakistanezi şi africani. Potrivit mărturiilor, fraţii Spînu erau în relaţii de amiciţie cu mai mulţi proprietari italieni de ferme agricole. Acolo, oamenii de încredere ai acestora lucrau ca supraveghetori şi aveau ca principală misiune colectarea lunară a celor 150 de euro.

Fără contracte de muncă

„Cazarea ne era asigurată în containere de aproximativ 3 pe 4 metri, unde locuiam 4-5 persoane, condiţiile fiind improprii pentru odihnă”, a declarat, în faţa anchetatorilor,  un tânăr din comuna Băleni (Galaţi). Era vorba de o fermă de lângă localitatea Valesse Opeano, iar munca consta în plantarea şi culegerea de dovlecei, căpşuni şi castraveţi. Bărbatul a  fost transferat într-o fermă de lângă localitatea Zevio. „Aici am fost cazat într-o casă din incinta fermei, într-o cameră cu alţi 8 sau 9 sezonieri, programul zilnic de muncă fiind de la orele 6.30 până la orele 19.00, fiind plătit cu 5 euro pe oră”, a  declarat acesta.

Nu a semnat niciodată vreun contract de muncă, dar plătea regulat taxa lunară de 150 de euro.  „Menţionez faptul că, în fiecare lună după plata salariilor, Spînu Titi venea în Italia pentru a ridica de la oamenii săi de încredere banii extorcaţi de la fiecare muncitor sezonier”,
a declarat tânărul.

Actele de identitate, reţinute

Un alt bărbat, consătean cu fraţii Spînu a explicat la DIICOT cum au fost şantajaţi. „Pentru a fi obligaţi să muncim între 10 şi 12 ore zilnic, patronii italieni, în înţelegere cu Spînu Titi şi fraţii acestuia, ne reţineau actele de identitate, motivând că ne vor încheia contractul de muncă şi ne vor plăti asigurările sociale, dar niciodată nu s-a întâmplat aşa ceva”, a declarat victima.

Petruş Cadu a plecat în Italia, pe filiera Spînu,  ca simplu muncitor unde a lucrat mai muţi ani. „De regulă, munceam dimineaţa între orele 6-12, apoi având o pauză de o oră sau două pentru masă, şi munceam ulterior de la 14 până la orele 20 sau 21”, a declarat acesta. La sfârşitul lunii, el strângea 300-400 de euro. Pentru că era conştiincios, a fost promovat ca supraveghetor. „În mai multe rânduri, atât eu, cât şi Dingă Costel i-am ameninţat cu acte de violenţă fizică pe cei care lucrau la fermă, pentru a-i determina să plătească taxa de protecţie de 150 de euro pe lună, iar într-o situaţie, din dispoziţia lui Spînu Titi, împreună cu acesta şi cu Dingă Costel l-am agresat fizic pe unul dintre muncitorii români care refuzase să plătească taxa”, a declarat Cadu.

Frica de bătaie

Bărbatul a arătat că aceste constrângeri care le-a exercitat asupra muncitorilor români de la fermă au fost de natură să le inspire o temere permanentă, motiv pentru care nimeni nu a  mai îndrăznit să refuze plata taxei. Cadu a povestit şi un alt episod, în care din dispoziţia lui Titi Spînu l-au agresat fizic cu bare de fier pe unul dintre muncitorii de la fermă, care refuzase plata taxei. Muncitorul a  fost abandonat pe marginea unei
autostrăzi, deşi avea leziuni grave. 

Cadu a intrat în conflict cu Titi Spînu, după ce carabinierii italieni au deschis o anchetă privind această agresiune. „Cât am lucrat pentru Spînu Titi în Italia ca supraveghetor, mai mulţi muncitori români au fugit de la fermele unde fuseseră aduşi de Spînu Titi, fiind nemulţumiţi de taxa de protecţie pe care trebuiau să o plătească acestuia şi de faptul că erau ameninţaţi permanent cu acte de violenţă inducându-li-se astfel o stare de temere permanentă pentru integritatea fizică”, a concluzionat acesta.

„Timp de 3 ani am plătit lunar fraţilor Spînu suma de 150 de euro, respectiv în total suma de 5.400 de euro. ”
victimă

Unde mergeau banii

Iulian şi Titi Spînu au fost acuzaţi de trafic de persoane în formă continuată. Ei ar fi investit veniturile în terenuri agricole, imobile şi autoturisme. La dosar sunt depuse tranzacţii monetare prin care cei doi primeau bani de la oamenii de încredere din Italia.

Patronii italieni, complici

Unul dintre muncitorii români a povestit procurorilor DIICOT că totul s-ar fi făcut cu acordul tacit al patronilor italieni. „Îmi aduc aminte de faptul că la diverse ferme unde fraţii Spînu aduceau oameni la muncă, aveau peste 100 de lucrători, tuturor reţinându-le lunar suma de 150 de euro pentru că le-a găsit un loc de muncă, acest fapt petrecându-se cu acordul şi în înţelegere cu patronii italieni, deoarece fraţii Spînu le procurau mână de lucru ieftină şi fără a plăti statului italian niciun fel de impozit”, a declarat acesta.

Un alt român a descris  condiţiile: „Cazarea pe care a asigurat-o Grosule Andrea era de 15-20 de oameni în cameră, femei şi bărbaţi împreună, având toaleta şi duşurile comune cu persoanele de sex feminin”.

Percheziţii şi în Peninsulă

Situaţia emigranţilor care munceau forţat în condiţii similare sclaviei este cunoscută de autorităţile din Italia. În luna iulie, 10 persoane au fost arestate în cadrul unei operaţiuni anti-sclavie derulate de poliţia din Italia care a durat o lună si a vizat 75 de ferme din nordul, centrul şi sudul Italiei.

În Ragusa, sud-estul Siciliei, poliţia a arestat trei proprietari de ferme care exploatau peste 120 de lucrători agricoli: 17 dintre aceştia erau români, între care 12 femei, 41 din state din Africa Centrală, 11 albanezi, 27 italieni, iar restul erau din Asia. Anul trecut, Italia a adoptat o lege care prevede pedepse mărite, mergând până la 6 ani de închisoare pentru traficanţii de persoane şi pentru angajatorii care folosesc munca acestora.


 

 

 

citeste totul despre: