Dosarul „Case pentru generali”. Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu, condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare. Decizia nu este definitivă

Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu a fost condamnat luni la un an de închisoare cu suspendare, iar Francisc Radici la doi ani, două luni şi 20 de zile de închisoare, în timp ce Floarea Şerban şi Traian Pigui au fost achitaţi, în dosarul „Case pentru generali”, în care aceştia au fost trimişi în judecată pentru că ar fi achiziţionat locuinţe de serviciu în baza unor declaraţii false. Sentinţa a fost dată de Curtea Supremă.

UPDATE:  Senatorul Corneliu Dobriţoiu a anunţat, luni, că demisionează din funcţia de preşedinte al Comisiei de apărare, în urma deciziei ÎCCJ, prin care a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul "Case pentru generali", scrie Mediafax.

"Ca urmare a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, îmi anunţ demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine publică şi Siguranţă Naţionala din Senat", a precizat Dobriţoiu, într-un comunicat de presă transmis luni.

"Consider că se impune un astfel de gest de onoare pentru că nu vreau ca din cauza unei speţe juridice personale să pun presiune pe colegii mei din PNL, partid care mi-a oferit sprijinul său şi m-a desemnat să-l reprezint în funcţii înalte de demnitate publică. Voi continua să lupt pentru demonstrarea nevinovăţiei mele în faţa instanţei, convins fiind de impaţialitatea judecătorilor şi a principiilor statului de drept", a continuat el.

Corneliu Dobriţoiu mai spune că va rămâne loial PNL şi politicilor sale, iar la momentul intrării în vigoare a modificărilor statutare, le va respecta "ad-literam".

UPDATE Corneliu Dobriţoiu a primit o pedeapsă de un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni pentru participaţie improprie la fals intelectual. Pedepsele au fost contopite, iar fostul ministru al Apărării a fost condamnat, în final, la un an de închisoare. Instanţa a dispus suspendarea pedepsei pe o perioadă de încercare de trei ani, potrivit Mediafax.

În cazul lui Francis Radici, instanţa a decis condamnarea la doi ani de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi opt luni de închisoare pentru participaţie improprie la fals intelectual. După contopirea pedepselor, Curtea Supremă a menţinut condamnarea cea mai grea, la care instanţa a adăugat un spor de două luni şi 20 de zile. În final, judecătorii au dispus suspendarea executării pedepsei de doi ani, două luni şi 20 de zile de închisoare, pe o perioadă de trei ani. Generalul Radici a fost achitat pentru participaţie improprie la abuz în serviciu.

În ceea ce îl priveşte pe Constantin Năstase, instanţa a stabilit o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi opt luni pentru participaţie improprie la fals intelectual. Pedepsele au fost contopite, iar după aplicarea unui spor a rezultat o pedeapsă de doi ani, două luni şi 20 de zile de închisoare, care a fost suspendată pe un termen de încercare de trei ani.

Instanţa a dispus ca Radici şi Năstase să nu părăsească ţara fără să informeze organele judiciare, iar în termenul de supraveghere ei trebuie să execute o muncă neremunerată, timp de 60 de zile, la Amenajare Edilitară şi Salubrizare SA sau la Centrul de plasament Cireşarii, din Capitală.

Sergiu Tudor Medar a fost condamnat la un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni de închisoare pentru participaţie improprie la fals intelectual. Înalta Curte a contopit cele două pedepse, urmând ca el să execute un an de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani.

Instanţa Supremă l-a achitat pe Traian Pigui pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi participaţie improprie la fals intelectual. Floarea Şerban a fost şi ea achitată pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi fals intelectual.

Gheorghe Rotaru a primit o pedeapsă de un an şi şase luni pentru participaţie improprie la fals intelectual şi două luni de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu. În urma contopirii, instanţa a decis să suspende pedeapsa de un an şi şase luni pe un termen de încercare de trei ani şi şase luni.

Înalta Curte a mai dispus condamnarea lui Gheorghe Gonciaruc la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, a lui Ionel Vizitiu la un an de închisoare cu suspendare, a lui Corneliu Duţă la un an şi două luni de închisoare cu suspendare, precum şi a Mihaelei Matei la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Procurorii au cerut 7 ani de închisoare

Ultimul termen al procesului a fost pe data de 23 februarie, când magistraţii au rămas în pronunţare. Procurorii DNA au cerut şapte ani de închisoare pentru Corneliu Dobriţoiu, care a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave. În plus, acuzarea a cerut şi degradarea militară a fostului ministru, care este general-maior în rezervă, precum şi a celolalţi 10 inculpaţi în dosar.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari au trimis în judecată în acest dosar 11 persoane care au deţinut funcţii de conducere în Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la data faptelor, în legătură cu achiziţionarea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat.

Potrivit rechizitoriului, pe 2 aprilie 1999, Corneliu Dobritoiu, îndeplinind funcţia de „ofiţer de stat major internaţional” în cadrul Cartierului General al NATO de la Bruxelles, a cerut ministrului Apărării Naţionale aprobarea de a i se repartiza o locuinţă de serviciu cu patru camere, în garnizoana Bucureşti.

„Menţionez că până anul trecut, fiind divorţat şi având un copil, am locuit la părinţii mei. În anul 1998, m-am recăsătorit, iar soţia mea are şi ea un copil. În această situaţie, condiţiile locative ale apartamentului părinţilor mei nu satisfac nevoile reale ale celor două familii, pentru a trăi în condiţiile unui confort minim", preciza Dobriţoiu, într-un raport înregistrat la cabinetul ministrului în 5 aprilie 1999.

Generalul maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu menţiona atunci în raport că fiul său vitreg avea 23 de ani şi era student, iar fiica sa avea 17 ani şi era elevă.

Astfel, conform unei repartiţii din 29 iunie 2000 a UM 02515 Bucureşti, lui Dobriţoiu i-a fost dată o locuinţă de serviciu cu chirie pe strada Traian din sectorul 3, cu o suprafaţă utilă de 115,24 metri pătraţi. Contractul de închiriere a fost semnat în perioada de 29 iunie 2000 - 29 iunie 2005.

Anchetatorii susţin că, odată cu încheierea contractului, Dobriţoiu a prezentat o serie de documente printre care se numărau şi un certificat medical din 29 decembrie 1999, emis pe numele soţiei sale, Viorica Dobriţoiu, prin care se atesta că aceasta „suferă de o anumită boală (ce-i dă dreptul la o cameră în plus) eliberată pentru a servi la spaţiu locativ” şi o declaraţie pe proprie răspundere în care acesta menţiona că nu deţine nicio locuinţă proprietate personală sau din fondul de stat şi nu a cumpărat locuinţă în baza Legii nr.61/1990 sau a Legii nr.85/1992.

„Se poate observa că pe cartea de identitate a lui Samson Dumitru (fiu vitreg) la viza de stabilire a reşedinţei este înscrisă ca dată de începere 28.02.2000 (s-a menţionat în raport că este student şi nu are unde locui, şi în consecinţă se impune acordarea unei camere în plus), în condiţiile în care acesta era deja căsătorit, având domiciliul într-o locuinţă proprietate personală din Municipiul Piatra Neamţ. În aceste condiţii, inserarea acestuia în spaţiul locativ pe care înv. gl. mr. (rez.) Dobriţoiu Corneliu intenţiona să-l obţină în mod nelegal de la Ministerul Apărării Naţionale, nu poate fi interpretată decât ca o formă de premeditare a ilegalităţii ce urma să fie săvârşită", arată procurorii, în rechizitoriu.

Dobriţoiu ar fi cumpărat în 1994 o garsonieră

Potrivit anchetatorilor, Dobriţoiu cumpărase, pe 18 ianuarie 1994, în regim subvenţionat, de la SC Titan Administratie Locativă SA Sector 3, o locuinţă compusă dintr-o cameră pe strada Răcari, aceasta fiind atribuită din fondul locativ al Ministerului Apărării Naţionale. Imobilul a fost vândut de generalul maior în rezervă pe 31 ianuarie 1994, cu 80.000 de lei.

"Astfel, prin Raportul nr. W2031/02.04.1999, adresat ministrului apărării naţionale, raport depus în copie la dosarul cauzei, învinuitul a solicitat aprobarea repartizării unei astfel de locuinţe de serviciu, prezentându-şi, în mod trunchiat situaţia locativă, deoarece în raportul respectiv nu a făcut precizări că deţinuse, anterior, în proprietate o locuinţă din fondul locativ al Ministerului Apărării Naţionale, dar pe care o vânduse, situaţie în care nu mai putea să beneficieze de locuinţă de serviciu de la Ministerul Apărării Naţionale", se mai arată în rechizitoriu.

În actul de sesizare al instanţei, procurorii menţionează că fostul ministru al Apărării a cerut şefului UM 02547 Bucureşti, în aprilie 2005, aprobarea de a cumpăra locuinţa de serviciu din strada Traian, în acest sens încheindu-se contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate din 5 decembrie 2005.

Procurorii mai arată că, la data cumpărării locuinţei din strada Traian, Dobriţoiu deţinea în proprietate şi o locuinţă de 354 metri pătraţi, situată în comuna Găneasa, judeţul Ilfov.

„Învinuitul a încercat să precizeze că, după opinia sa, faptul că la momentul cumpărării locuinţei de serviciu deţinea, împreună cu soţia sa, o vilă în localitatea Găneasa judeţul Ilfov, nu ar fi fost un impediment în vederea cumpărării locuinţei de serviciu în baza Legii 562/2004, deoarece locuinţa din localitatea Găneasa ar fi avut regim de casă de vacanţă”, se mai arată în rechizitoriu.

Dobriţoiu ar fi prezentat declaraţii false pentru a cumpăra o locuinţă la un preţ mai mic

Potrivit anchetatorilor, pentru a cumpăra locuinţa la preţ subvenţionat, Corneliu Dobriţoiu a anexat şi o serie de declaraţii false, însă nu poate fi tras la răspundere pentru acest lucru, pentru că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii susţin că general maior în rezervă Floarea Şerban, şef al Direcţiei Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN la data faptelor, a cumpărat, în 2004, la preţ subvenţionat, un apartament cu două camere pe strada Matei Basarab, Sector 3, cu o suprafaţă utilă de 55,20 metri pătraţi. Aceasta, însă, deţinea în proprietate o garsonieră pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu, pe care o primise de la stat când era elevă de liceu şi pe care o vânduse în 22 septembrie 2004, cât şi o altă garsonieră, situată în acelaşi bloc, pe care a moştenit-o în 1997 şi a vândut-o în 19 decembrie 2006.

11 persoane trimise în judecată în acest caz

În septembrie 2013, procurorii DNA au trimis în judecată în acest dosar 11 persoane care au deţinut funcţii de conducere în Ministerul Apărării Naţionale la data faptelor, în legătură cu achiziţionarea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat.

Generalul maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu, cadru al MApN la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave, se arată într-un comunicat de presă de miercuri al DNA.

General de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei Domenii şi Infrastructuri din MApN la data faptelor, a fost judecat pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi intereselor publice şi participaţie improprie la fals intelectual (opt acte materiale), toate în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave.

General maior în rezervă Floarea Şerban, şef al Direcţiei Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN la data faptelor, a fost acuzată de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice şşi participaţie improprie la fals intelectual (două acte materiale), toate cu consecinţe deosebit de grave

General maior în rezervă Francisc Radici a fost acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice şi contra intereselor persoanelor, precum şi pentru participaţie improprie la fals intelectual (două acte materiale), toate cu consecinţe deosebit de grave.

General maior în rezervă Constantin Năstase va fi judecat pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice şi participaţie improprie la fals intelectual (două acte materiale), toate cu consecinţe deosebit de grave.

Generalul locotenent în rezervă Sergiu-Tudor Medar şi generalul de brigadă în rezervă Corneliu Duţă, comandant al Garnizoanei Bucureşti la data faptelor, a fost trimişi în judecată pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice şi participaţie improprie la fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave.

Alături de aceştia au mai fost trimiţi în faşa instanţei şi locotenentul în rezervă Gheorghe Rotaru, comandor în rezervă Gheorghe Gonciaruc, colonel în rezervă Ionel Vizitiu şi plutonier adjunct în rezervă Mihaela Matei, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice şi participaţie improprie la fals intelectual.