Au făcut-o după ce au lansat pe piaţă tot felul de informaţii neclarificate, care vorbesc despre intenţia punerii în practică a unor decizii majore de politică în externă în vederea luării cărora nici doamna Dăncilă, nici dl. Liviu Dragnea, nici măcar ministrul de Externe, fantomaticul domn Teodor Meleşcanu, nu au nici cea mai mică abilitare.

Nu cred că de data aceasta are neapărat dreptate jurnalistul Cristian Tudor Popescu în clipa în care = a susţinut la postul de televiziune Digi 24 că dl. Klaus Iohannis ar fi recurs intenţionat la exprimarea „înţelegeri secrete cu evreii” şi că ar fi făcut-o spre a muşca din electoratul cu reminiscenţe naţionaliste al  PSD-lui şi al mai-marelui acestuia, cetăţeanul Dragnea Nicolae Liviu. Mult mai plauzibilă mi se pare explicaţia în conformitate cu care preşedintelui i-au cedat nervii, că a simţit din plin ofensa reprezentată de chipul în care ambuscaţii Dăncilă şi Dragnea i-au încălcat atributele constituţionale  de responsabil peste politica externă a României şi că, încercând o ripostă dură, s-a exprimat pripit într-o chestiune de maximă importanţă. Sigur, oricărui om i se întâmplă să se exprime câteodată nepotrivit. Greşeala îi este cel mai adesea iertată. Nu însă şi dacă este om de Stat, recte preşedinte. Atât de scumpul la vorbă Klaus Iohannis era obligat să se abţină, să se consulte cu consilierii domniei-sale pe probleme de comunicare şi abia apoi să formuleze o opinie clară, articulată asupra vizitei la premierul Netanyahu a celor doi fruntaşi ai PSD.Acum dl. Iohannis are de tras ponoase. Din păcate, ponoasele le va trage şi România.

Pe de altă parte, se cuvine apăsat subliniat încă o dată faptul că atât d-na Dăncilă, cât şi dl. Dragnea şi-au încălcat nepermis atribuţiile constituţionale. Prima din necunoaştere şi  slugărnicie faţă de şeful ei de partid, cel de-al doilea din interese proprii viclene. Amândoi aveau obligaţia de a-l pune la curent pe preşedinte cu agenda vizitei, cu înţelegerile la care vor să ajungă. Plecarea lor complet aiurea, aşa ca şi Chiriţa însoţită de musiu Şarlă plus Guliţă-Meleşcanu, în Capitala Israelului reprezintă o gravă lovitură de imagine lăsând impresia că în România nu există nici cea mai mică urmă de coordonare în privinţa acţiunilor politico-diplomatice. Cu unul zice cea şi altul hăis. Că ţara e pe punctul de a deveni imprevizibilă. Fapt care s-ar putea să ne coste scump atât în relaţiile cu Uniunea Europeană cât şi în cele cu NATO.

Cum în spaţiul public circulă tot felul de zvonuri referitoare la angajamente peste marginile iertate pe care şi le-ar fi luat cei doi iresponsabili, este nevoie de clarificări rapide. Atât de ineficientul ministru de Externe, matusalemicul domn Teodor Meleşcanu, s-ar cuveni, în fine, să iasă din lunga hibernare şi să aducă precizările necesare. Aceasta dacă nu se complace definitiv cu rolul de marionetă pe care îl joacă încă din ianuarie 2017 când dl. Tăriceanu i-a făcut hatârul de a-l impune drept şef al diplomaţiei. Serviciile secrete au la rându-le obligaţia să pregătească o informare clară pe care să o pună la dispoziţia CSAT. Iar acesta să constate ce au făcut cu adevărat Dăncilă, Dragnea şi Meleşcanu. Nu ajunge comunicatul publicat de dl. Netanyahu. Ceea ce este dătător de satisfacţii la Ierusalim, nu este obligatoriu să fie astfel la Bucureşti.

Dincolo de greşeala preşedintelui, tot în afara oricărui dubiu este îndreptăţirea deciziei acestuia de a retrage încrederea acordată doamnei Dăncilă Viorica Vasilica. Prea multe gafe în cascadă a comis această insă din clipa în care din voinţa egoistă a numitului Dragnea Nicolae Liviu şi ca urmare a unei greşeli ce se dovedeşte azi impardonabilă a preşedintelui Dăncilă este nepregătită, diletantă, o simplă executantă a ordinelor lui Dragnea. Dl. Iohannis a acceptat propunerea PSD ca respectiva să fie premier, decontul îl plăteşte astăzi întreaga Românie. Orice oră în plus în care doamna Dăncilă Viorica Vasilica o mai petrece la Palatul Victoria nu este numai o ofensă gravă la adresa românilor, ci şi o amplificare a primejdiei care planează asupra securităţii naţionale. Un premier slab, necalificat reprezintă o vulnerabilitate.

Dacă d-na Dăncilă încă mai păstrează un dram de luciditate, de ruşine, de bun simţ, de ce nu chiar de patriotism, dacă o interesează România şi nu să fie marioneta demonicul Dragnea are obligaţia de a-şi înainta cât mai rapid demisia. D-na Viorica Vasilica Dăncilă s-a jucat îndeajuns de-a prim-ministrul. A venit vremea să îşi caute o ocupaţie mult mai apropiată de posibilităţile pe care i le oferă precara ei pregătire profesională şi politică. 

Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro  şi pe blogurile adevărul.ro