Opt state din Uniunea Europeană recunosc în acest moment căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Alte opt state UE au legiferat parteneriatele civile (între persoanele homosexuale sau heterosexuale). Ideea de a legaliza şi în România parteneriatele civile a fost recent introdusă în dezbaterea publică de Remus Cernea, deputat care a intrat în Parlamentul României, anul trecut, sub steagul PSD, şi care a revenit de câteva săptămâni la Partidul Verde.

„Eu sunt împotriva discriminării. În Europa, foarte multe ţări acceptă parteneriatele civile sau căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Am în vedere un proiect de lege care să reglementeze parteneriatul civil între persoanele heterosexuale sau persoane de acelaşi sex. Până la sfârşitul sesiunii parlamentare voi înainta acest proiect de lege“, a precizat Cernea, într-o conferinţă de presă susţinută săptămâna trecută la Constanţa.

Cele mai dure reacţii la declaraţia lui Remus Cernea au venit de la foştii săi colegi de alianţă: Radu Mazăre, primarul PSD al Constanţei, şi Puiu Haşotti, senator PNL.  Cu sarcasmul caracteristic, Mazăre l-a făcut „tâmpită“ pe Cernea.

Nici Puiu Haşotti n-a fost mai îngăduitor. Declaraţiile homofobe i-au adus senatorului PNL o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). „Domnul Remus Cernea se dovedeşte a fi un extravagant, ca să folosesc un cuvânt liniştit. Eu nu am nimic să le reproşez homosexualilor, îi consider doar nişte oameni bolnavi. Homosexualitatea nu este o stare firească, nu este o relaţie naturală, motiv pentru care nu are absolut nicio şansă“, declarase Haşotti la Ştirile Pro TV.

Asociaţia ACCEPT – care apără şi promovează drepturile LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, persoane transgender) la nivel naţional – va depune o plângere la CNCD „pentru soluţionarea competentă, pe măsura gravităţii acestei afirmaţii politicianiste inepte şi a efectelor publice pe care le produce“.

Până la sfârşitul sesiunii parlamentare voi înainta un proiect de lege care să reglementeze parteneriatul civil între persoane heterosexuale sau persoane de acelaşi sex.
Remus Cernea
deputat Partidul Verde

DOSAR „ADEVĂRUL“: ROMÂNIA ŞI HOMOSEXUALII
 „Adevărul“ şi-a propus să afle unde se poziţionează România în peisajul european al fenomenului gay. Pe parcursul acestei săptămâni, într-o serie de articole din ziarul nostru veţi putea afla cum privesc parlamentarii români ideea introducerii în lege a uniunilor între persoane de acelaşi sex.

De asemenea, am luat act de poziţia Bisericii Ortodoxe Române. Psihologii şi sociologii se întrec în argumente pro şi contra legalizării uniunilor gay, iar militanţii pentru drepturile homosexualilor vorbesc despre măsurile concrete pe care le revendică. În cazul parteneriatelor civile, un cuplu (homosexual sau heterosexual) are posibilitatea să acceseze credite bancare şi se bucură de drepturi de succesiune.

Totodată, în „Adevărul“ veţi putea citi o cronică a evoluţiei fenomenului gay din România în ultimul secol şi jumătate.

Eu nu am nimic să le reproşez homosexualilor. Îi consider oameni bolnavi. Homosexualitatea nu e o stare firească, nu e o relaţie naturală, motiv pentru care nu are nicio şansă.
Puiu Haşotti
senator PNL

Declaraţia potrivit căreia persoanele de orientare homosexuală sunt bolnave este inacceptabilă şi intră sub incidenţa legii. Solicităm PNL să se delimiteze de poziţia exprimată de domnul Haşotti.
Florin Buhuceanu
director la asociaţia ACCEPT

Cum s-a întins curcubeul peste Europa

 

ŢĂRILE UE CARE ŞI-AU MODIFICAT LEGISLAŢIA

Olanda, Belgia, Suedia, Portugalia, Spania, Danemarca, Franţa şi Marea Britanie permit căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Germania, Finlanda, Luxemburg, Cehia, Slovenia, Ungaria, Austria şi Irlanda au adoptat parteneriatele civile.

Primul stat care a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex a fost Olanda. Astfel, pe 1 aprilie 2001, la Amsterdam, a fost oficiată prima ceremonie pentru un astfel de parteneriat. „Suntem atât de banale şi de obişnuite încât, dacă ne-aţi vedea pe stradă, aţi trece pe lângă noi fără să vă uitaţi a doua oară“, declara Anne-Marie Thus, care s-a căsătorit atunci cu Helene Faasen.

Parteneriatul civil fusese adoptat însă cu mai bine de zece ani înainte. În 1989, Danemarca a legalizat astfel de uniuni între persoane de acelaşi sex, fără a permite însă ceremonii religioase pentru aceste cupluri. O lege din 2012 a schimbat însă acest aspect, iar ţara recunoaşte acum căsătoriile gay. În 2003, Belgia a devenit a doua ţară din lume care permite căsătoriile între persoane de acelaşi sex. La doar câteva săptămâni, Vaticanul a demarat o agresivă campanie mondială împotriva uniunilor între persoane de acelaşi sex.

Anne-Marie Thus şi Helene Faasen, la 1 aprilie 2001, in timpul primei nunţi gay din Olanda.

Doi ani mai târziu, Spania a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex, în ciuda unei petiţii semnate de 600.000 de persoane şi a unor proteste de stradă, organizate de grupurile catolice. În 2009 şi în 2010, alte două state din Uniunea Europeană – Suedia şi Portugalia – au completat lista ţărilor în care mariajele gay sunt permise.

La începutul lunii februarie, Franţa a devenit al şaptelea stat din Uniunea Europeană care a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Practic, parlamentarii au adoptat cu o majoritate de 249 de voturi „pro“ şi 97 „împotrivă“ primul articol al proiectului de lege iniţiat de preşedintele François Hollande. Acest articol a fost cel mai important, întrucât prevede că „mariajul este contractat de către două persoane de sexe diferite sau de acelaşi sex”. Săptămâna trecută, senatorii francezi au adoptat textul complet al legii, acordând cuplurilor homosexuale dreptul de a se căsători şi de a adopta copii.

Tot în februarie, şi parlamentarii britanici au aprobat legalizarea căsătoriilor gay. Proiectul legislativ a trecut cu 400 de voturi „pentru“ şi 175 „împotrivă“. Dezbaterea de la Londra a fost însă surprinzătoare: înainte de încheierea discuţiilor, zece parlamentari au recunoscut public că sunt homosexuali sau bisexuali.