Descentralizarea lui Dragnea, cosmetizată de Grindeanu

Strategia descentralizării preia, la nivel general, principiile din legea propusă de Guvernul Ponta în urmă cu trei ani

Strategia de descentralizare a administraţiei publice elaborate de Ministerul Dezvoltării a primit miercuri girul Guvernului. Strategia nu este de fapt decât o cosmetizare a legii promovate de Guvernul Ponta în 2013 şi trântită la Curtea Constituţională. Analiştii sunt sceptici că proiectul va avea sorţi de izbândă.

Guvernul Grindeanu a adoptat, miercuri, strategia pentru descentralizarea administraţiei publice. Proiectul este însoţit de un plan de acţiuni pentru pregătirea descentralizării şi unul pentru implementarea ei efectivă, cu termenele în care autorităţile administraţiei publice responsabile vor pune în aplicare măsurile/acţiunile corespunzătoare obiectivelor strategice stabilite, arată Guvernul.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor putea exercita noi competenţe în Agricultură, Cultură, Turism, Mediu, Sănătate, Educaţie – activităţi extraşcolare, Tineret şi sport.

Proiectul preia, la nivel general, principiile din legea propusă de Guvernul Ponta, în urmă cu trei ani, care a fost însă trântit la Curtea Constituţională. De data aceasta, nu este vorba de un proiect de lege, ci de asumarea unei strategii prin hotărâre de guvern, ministerele vizate urmând să facă o analiză de impact în vederea elaborării unui act normativ de transfer, în termen de 4 luni.
Abia atunci se vor putea stabili clar toate competenţele ce urmează a fi transferate de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale.

Ca şi acum, proiectul din 2013 realizat de Ministerul Dezvoltării, condus la acea vreme de Liviu Dragnea, prevedea transferul unor instituţii centrale de la ministere către consiliile judeţene şi consiliile locale, ducând la creşterea semnificativă a puterii şefilor de Consilii Judeţene.

Descentralizarea nu rezolvă decalajul de dezvoltare a regiunilor

Analiştii sunt însă sceptici că strategia se va concretiza, deoarece România are o serie de particularităţi, precum decalajul mare de dezvoltare economică dintre regiunile istorice. De exemplu, analistul economic Mircea Coşea crede că dacă nu se va ţine cont de aceste particularităţi, nicio strategie a descentralizării nu va avea sorţi de izbândă.

„Descentralizarea este un lucru cerut de cadrul în care ne aflăm, de Uniunea Europeană, de cum merg lucrurile în general. Însă România are anumite particularităţi de care ar trebui să ţinem seamă. În primul rând, este o foarte mare diferenţă în dezvoltarea economică între regiunile istorice ale ţării şi nu numai, chiar în interiorul unui judeţ. Deci, descentralizarea trebuie să aibă în vedere faptul că se vor crea discrepanţe şi mai mari între regiuni. Iar dacă se va face o regionalizare, în sensul că zonele mai slab dezvoltate vor fi comasate cu cele mai dezvoltate, asta nu va rezolva problema, pentru că această dezvoltare nu se face prin însumare, ci prin dezvoltare la nivel local“, a explicat, pentru „Adevărul“, Mircea Coşea.

Potrivit analistului, o altă problemă majoră pe care o va ridica descentralizarea va fi asigurarea finanţărilor care, deocamdată, sunt doar „virtuale“. „Descentralizarea administraţiei publice presupune descentralizarea bugetară. Din acest punct de vedere, lucrurile stau foarte prost. Pentru că, pe de o parte, există dificultăţi bugetare mari în actuala perioadă, ca urmare a creşterilor de salarii şi de reducere a impozitelor, iar pe de altă parte, fondurile pe care le are la dispoziţie doamna vicepremier Sevil Shhaideh sunt orientate prin definiţie către zone politic mai importante. Declaraţiile de ultimă oră pe care Sevil Shhaideh le-a făcut arată că aceste fonduri sunt de fapt mai mult previzibile, nu reale. Sunt bazate pe acele credite de angajament care se dau în perioada următoare. Adică, sunt mai mult bani virtuali decât bani reali. În al treilea rând, vor fi dificultăţi majore în dezvoltarea şi întreţinerea unităţilor de interes public care ţin de primării şi de consiliile locale. În primul rând, este vorba de şcoli şi spitale“, a spus specialistul.

Mircea Coşea arată şi cum ar trebui eleborată o strategie a descentralizării: negocieri cu Uniunea Europeană. „În momentul de faţă, o lege a descentralizării trebuie să fie bazată pe studii foarte serioase, prin negocieri cu Uniunea Europeană, ca să avem mai multe posibilităţi de limitare a efectelor nedorite. Acum nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Încercările pe care Liviu Dragnea le-a făcut acum 3 ani erau destul de analfabete, Curtea Constituţională le-a respins. Viziunea pe care o avea atunci colectivul condus de Liviu Dragnea era una de administraţie teritorială nu de descentralizare. Această lege nu este nici bine pregătită, nici fundamentată, este de fapt continuarea unui artizanat pe care acest Guvern îl face şi care a început cu Legea salarizării unitare“, a concluzionat analistul. 

Proiect „fantezist“

La rândul său, analistul politic Dan Ionescu arată că strategia descentralizării se înscrie în seria de proiecte „fanteziste“ ale guvernării actuale.

„Guvern aruncă cu proiecte pe care nu ştim de unde le scoate, de ce e nevoie de ele, cine le scrie şi care sunt efectele anticipate ale unei eventuale aplicări ale acestora. E o lipsă de profesionalism uriaşă în modul în care Guvernul încearcă sa schimbe politici publice fundamentale. O reluare a unui proiect de această anvergură ar fi trebuit făcută printr-o consultare publică serioasă, prin fundamentarea clară a propunerilor şi a intenţiilor, prin anunţarea echipelor de proiect şi multe alte detalii. În schimb, Guvernul anunţă tot felul de idei şi proiecte, care mai de care mai fanteziste. La final, să nu ne mirăm că o să eşueze fiecare proiect de acest gen. Să nu uitam că un proiect aproape identic a fost deja pus în sertar şi declarat neconstituţional“, spune analistul politic Dan Ionescu.

UDMR susţine strategia lui Grindeanu

În schimb, liderii UDMR susţin descentralizarea, în măsura în care aceasta răspunde nevoilor comunităţilor locale, adică decizia să fie cât mai aproape de cetăţean.

„UDMR şi-a arătat întotdeauna sprijinul pentru orice idee de descentralizare dintr-un motiv foarte simplu: întotdeauna am crezut că deciziile trebuie să fie cât mai aproape de cetăţean. În acest context, posibilitatea lui de a-l trage la răspundere pe cel pe care l-a ales şi care trebuie să aibă şi puterea de a-l ajuta este mai mare. Degeaba mă duc la un primar, de exemplu, dacă el are prea puţină competenţă să-mi rezolve acea problemă. Posibilitatea ca persoanele cu putere de decizie să fie trase regulat la răspundere, adică în ciclurile electorale, de către cetăţean, este un lucru bun. Pe de altă parte, avem o lege-cadru a descentralizării foarte veche. Dar concret trebuie să ştim care sunt acele instituţii care vor trece în subordinea autorităţilor locale sau judeţene. UDMR susţine concret două lucruri: tot ce înseamnă control trebuie să rămână la instituţiile centrale, pentru a limita ingerinţele, eventual, interesele locale în zona de control şi tot ce înseamnă autorizare, avizare, dezvoltare trebuie să ţină de administraţia publică locală. Dacă strategia Guvernului face paşi în această direcţie, sigur o vom susţine“, a explicat deputatul UDMR Szabo Odon.

Analiştii atrag însă atenţia că descentralizarea ar putea avea consecinţe şi în plan etnic. „Să nu uităm că avem o presiune extrem de mare cu Ţinutul Secuiesc. Ar putea fi probleme foarte mari, pentru că, volens nolens, printr-o lege a descentralizări creem autonomia teritorială. Nu se poate să nu fie o descentralizare la nivelul judeţelor care sunt cu populaţie majoritar maghiară, deci vom crea pe ascuns, pe la spate o posibilitate majoră de autonomie etnică în Ţinutul Secuiesc, poate şi în alte zone. S-ar enclaviza şi mai mult pentru că le dăm apă la moară“, afirmă analistul Mircea Coşea.

Lege neconstituţională

La 10 ianuarie 2014, Curtea Constituţională (CC) a decis că Legea descentralizării, pentru care Guvernul Ponta şi-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie 2013, este neconstituţională, admiţând sesizarea formulată de parlamentarii PDL. Curtea a decis neconstituţionalitatea legii în principal în raport cu competenţele descentralizate şi bunurile transferate autorităţilor locale, judecătorii constatând inadvertenţe în ceea ce priveşte competenţele transferate, dar şi statutul juridic al bunurilor. Descentralizarea privea trei aspecte - respectiv competenţe, bunuri şi bani transferate autorităţilor locale. În cazul competenţelor, judecătorii CC au constatat că acestea au fost menţinute în unele cazuri şi la nivel central şi la nivel local, fiind o suprapunere de competenţe, iar în alte cazuri măsurile au generat mai degrabă centralizarea acestora.

De asemenea, în cazul bunurilor s-a constatat faptul că acestea nu au un statut juridic clar, întrucât legea reglementează transferul bunurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităţilor locale, respectiv din cea privată a statului în cea privată a autorităţilor locale. În schimb, prevederile legii nu erau corelate cu cele din anexele cu descrierea bunurilor care făceau obiectul descentralizării.

Ce înseamnă descentralizarea

Descentralizarea reprezintă un sistem de organizare administrativă care permite colectivităţilor sau serviciilor publice să se administreze singure, sub controlul statului, care le conferă personalitate juridică, le permite constituirea unor autorităţi proprii şi le dotează cu resursele necesare.

Concret, esenţa descentralizării administrative constă în transferarea unor atribuţii ale diverselor autorităţi centrale unor autorităţi care funcţionează în unităţile administrativ-teritoriale şi chiar autorităţilor colectivităţilor locale.

Descentralizarea cunoaşte două forme: descentralizarea administrativă teritorială şi descentralizarea tehnică.

Descentralizarea care priveşte colectivităţile locale poartă denumirea de descentralizare administrativă teritorială, iar cea care are în vedere serviciile administraţiei publice de stat se numeşte descentralizare tehnică.