VIDEO CCR a publicat motivarea deciziei privind revocarea lui Kovesi: Preşedintele s-a plasat deasupra autorităţii ministrului Justiţiei

FOTO Arhiva

Decizia Curţii Constituţionale care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a şefei DNA, Laura Codruţa Kövesi, a fost publicată pe site-ul CCR. Înainte de prânz aceasta a fost citită în plenul Curţii.

Liviu Avram comentează motivarea deciziei CCR.

UPDATE Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR) Augustin Zegrean, spune că este surprins că în motivarea deciziei CCR în cazul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, se spune că eliberarea din funcţie este la discreţia ministrului Justiţiei.

„Mă surprinde că în motivarea deciziei se spune că eliberarea din funcţie e la discreţia ministrului Justiţiei. Noi suntem într-un regim constituţional, nu într-un regim discreţionar. Nimic nu e la discreţia nimănui, nu face cine ce vrea în ţara asta şi mă mir că CCR a făcut o astfel de precizare sau altfel de motivare, mai mult, articolul 109 din Constituţie, pe care ei îl invocă aici, nu are nicio legătură cu minuta pe care au pronunţat-o", a spus Zegrean pentru Agerpres.

El a menţionat că, dacă şeful statului a aprobat numirea, tot el trebuie să aprobe şi retragerea din funcţie a procurorului-şef al DNA.

„Procedura de numire şi revocare a procurorilor-şefi e prevăzută în lege şi pe procedura aceea scrie că propunerea aparţine ministrului Justiţiei, care are nevoie de un aviz consultativ din partea Secţiei de procurori de la CSM, dar în situaţia de faţă procurorii de la CSM au dat în unanimitate aviz negativ referitor la motivele invocate în solicitarea ministrului Justiţiei, arătând că nu sunt de natură a duce la înlăturarea din funcţie a procurorului-şef al DNA, iar preşedintele este cel care dispune, pentru că el semnează, deci, până când preşedintele nu semnează numirea în funcţie, procurorul nu intră în executarea mandatului. Juriştii ştiu asta despre un principiu care spune că o procedură din aceasta are şi o cale inversă, principiul simetriei juridice (...) dacă preşedintele a aprobat numirea, tot el trebuie să aprobe şi retragerea, deci nu este corect ce spun ei că e la discreţia ministrului Justiţiei", a adăugat Zegrean.

UPDATE Curtea Constituţională subliniază că „procedura de revocare iniţiată de ministrul justiţiei, în condiţiile în care Preşedintele României nu a avut nici o obiecţie cu privire la regularitatea acesteia, îndeplineşte criteriile de legalitate, astfel încât Preşedintele României ar fi trebuit să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.

În continuare, judecătorii spun că „din analiza adresei Preşedintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a doamnei Laura Codruţa Kövesi, Curtea reţine că Preşedintele României a constatat regularitatea şi legalitatea procedurii de revocare, singurele obiecţii ale acestuia vizând oportunitatea măsurii. În acest context, Curtea constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”.

În motivare Curtea Constituţională susţine că „preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi” printre altele pentru că ”în răspunsul său, Preşedintele a considerat că argumentele ministrului justiţiei „nu sunt de natură să creeze convingerea cu privire la oportunitatea măsurii propuse”, ceea ce înseamnă că acesta a realizat o analiză a argumentelor ministrului justiţiei şi, printr-un act decizional propriu, a determinat soluţia pe care a considerat-o mai adecvată. Or, o competenţă de verificare a legalităţii propunerii de revocare nu echivalează cu şi nu are drept scop analizarea evaluării realizate de ministrul justiţiei în considerarea art.51 alin.(2) lit.b) din Legea nr.303/2004, astfel cum a procedat Preşedintele României”, arată judecătorii CCR în majoritate.

Judecătorii mai arată că „Practic, conflictul a fost generat de disfuncţiile preexistente în cadrul raporturilor dintre CSM – secţia de procurori şi ministrul justiţiei (...) Divergenţa între CSM – secţia de procurori şi ministrul justiţiei a condus, în acest caz, la transmiterea către Preşedinte a premiselor unui conflict care urma să fie soluţionat de către acesta, prin verificarea respectării regularităţii condiţiilor legale ale propunerii de revocare şi, în consecinţă, prin emiterea unui act juridic”.

În opinia separată, judecătoarea Livia Stanciu spune că „În prezenta cauză însă, deşi Guvernul României are această calitate, nu se poate pune în discuţie existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Guvernul României, ca urmare a inexistenţei între cele două autorităţi publice a unui raport juridic în privinţa gestionării carierei procurorilor. Guvernul României, în materia revocării procurorilor din funcţiile de conducere de la nivelul Parchetelor de rang înalt, nu are atribuţii, nici de rang constituţional şi nici de rang legal. in lipsa unor atribuţii ale Guvernului României în ceea ce priveşte cariera magistraţilor, instanţa de contencios constituţional, în prezenta cauză, nu a avut, practic, ce să analizeze, nici sub aspectul conţinutului şi nici sub cel al întinderii unor atribuţii care nu există, astfel că nu a putut constata că Preşedintele României şi-ar fi arogat competenţe care potrivit Constituţiei sau legii să fi aparţinut Guvernului. Pentru aceste considerente, s-ar fi impus ca instanţa de contencios constituţional să constate că în cauză nu a existat un conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, având în vedere că Guvernul României nu are nici o competenţă, nici o atribuţie — nici de rang constituţional şi nici de rang legal — în ceea ce priveşte cariera magistraţilor”.

Livia Stanciu continuă „Curtea Constituţională a stabilit, punctual, care sunt autorităţile publice ce ar putea fi implicate într-un conflict juridic de natură constituţională, şi anume: Parlamentul, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, Preşedintele României, în calitate de autoritate publică unipersonală, Guvernul României, organele administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi organele autorităţii judecătoreşti. Or, simpla nominalizare în Constituţie a Ministrului Justiţiei în cadrul unei prevederi ce vizează organizarea internă a autorităţii judecătoreşti, respectiv a Ministerului Public (dispoziţiile art.132 alin.(1) din Constituţie, conform cărora ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea ... sub autoritatea Ministrului Justiţiei”) nu poate conduce, în nici un mod, la concluzia - susţinută în opinia majoritară – că acesta ar fi o autoritate publică de natură constituţională care să participe nemijlocit la realizarea puterii de stat, cerinţă precizată clar de instnaţa de contencios constituţional, prin jursprudenţa sa anterioară, cu privire la autorităţile publice ce se pot afla într-un conflict juridic de natură constituţională”.

Opinia separată a lui Daniel Morar din motivarea CCR: Raportul lui Toader are argumente improprii şi irelevante

Judecătorul Daniel Morar a spus, în opinia separată din motivarea CCR privind conflictul preşedinte - ministrul Justiţiei, că sesizarea trebuia respinsă întrucât nu există conflict şi, mai ales, raportul lui Tudorel Toader privind activitatea DNA conţine argumente improprii şi irelevante.

„În dezacord cu opinia majoritară, considerăm că sesizarea formulată de prim-ministrul României trebuia respinsă şi constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar, determinat de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Aşadar, propunerea de revocare din funcţia de conducere aparţine ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu sau la cererea adunării generale, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie (în prezent procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie), propunerea este analizată de Consiliul Superior al Magistraturii, care o avizează pozitiv sau negativ, decizia revenind Preşedintelui României, care prin decret dispune revocarea din funcţia publică”, a scris Daniel Morar, în opinia sa separată.

Aceasta a mai subliniat în documentul menţionat, că normele care reglementează numirea în funcţia de procuror de rang înalt este identic cu cel al revocării: procedura este declanşată de ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii avizează propunerea de numire/revocare, în vreme ce Preşedintele României decide cu privire la numire/revocare, în virtutea atribuţiei sale constituţionale consacrate de art. 94 lit.c) din Legea fundamentală.

„Constatăm, de asemenea, că în procedura de numire, potrivit dispoziţiilor art.54 alin.(3) din lege, Preşedintele României are posibilitatea de a refuza motivat numirea în funcţiile de conducere. Apreciem că aceste dispoziţii sunt a fortiori aplicabile procedurii de revocare, de vreme ce revocarea poate surveni ”pentru motivele prevăzute la art.51 alin.(2) care se aplică în mod corespunzător”. Cu alte cuvinte, ori de câte ori apreciază că nu sunt întrunite aceste motive, Preşedintele României poate refuza motivat cererea de revocare din funcţia de conducere. Pe de altă parte, întrucât textul de lege nu distinge cu privire la obiectul evaluării pe care Preşedintele o face asupra propunerii de revocare, este evident că legea nu a limitat această analiză doar la îndeplinirea condiţiilor de legalitate. În virtutea principiului ”ubi lex non distinguit, nec nos distiguere debemus”, apreciem că legea conferă plenitudine decizională Preşedintelui României, care are competenţa de a verifica propunerea de revocare emisă de ministrul justiţiei”, se mai arată în motivarea CCR.

Daniel Morar mai consideră că, deşi Preşedintele a spus că nu poate da curs propunerii de revocare deoarece consideră că argumentele raportului lui Tudorel Toader privind activitatea DNA nu l-au convins, din analiza răspunsului se rezultă că Iohannis a realizat o analiză a motivelor invocate de ministrul Justiţiei.

În opinia separată a lui Morar se mai arată că atât Klaus Iohannis, cât şi Tudorel Toader şi-au exercitat competenţele prevăzute de Constituţie: „Fiecare autoritate publică şi-a îndeplinit atribuţiile conform cu prevederile Constituţiei, astfel încât, în aceste condiţii, diferendul invocat de prim-ministrul României cu privire la refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi,nu poate fi echivalat cu un conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte”.

Opinia separată a judecătorului Ştefan Minea: cererea trebuia respinsă ca inadmisibilă

”Fiind vorba despre o propunere a ministrului justiţiei, Preşedintele României îi poate da curs sau nu, având în mod evident latitudinea de a aprecia ţinând seamă atât de regularitatea şi legalitatea procedurii, cât şi de avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Având astfel în vedere cele constatate şi reţinute, Preşedintele României analizează situaţia existentă, apreciază dacă este pe cale să se producă sau nu un blocaj instituţional şi se pronunţă asupra măsurii revocării verificând regularitatea şi legalitatea procedurii, dar ţinând seamă şi de anumite elemente de oportunitate”, spune în opinia separată şi Ştefan Minea.

Acesta a concluzionat că „cererea privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României, formulată de Guvern trebuia să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu a existat şi nu există (între susnumitele părţi) un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi publice, aşa cum statuează art.146 lit.e din Constituţia României”.

UPDATE CCR a publicat pe site-ul instituţiei motivarea deciziei privind revocarea din funcţie a şefei DNA. Documentul are 133 de pagini.

UPDATE Însă Curtea Constituţională (CCR) nu va impune preşedintelui un termen, în motivarea la decizia privind revocarea şefei DNA.

„Nu am dat niciun termen de aplicare, termenul curge de la data publicării. Eşti în ilegalitate dacă nu aplici decizia”, a spus şeful CCR, Valer Dorneanu. 

În cursul dimineţii ministrul Justiţiei Tudorel Toader, a precizat că deciziile Curţii Constituţionale sunt „obligatorii pentru toţi, de la data publicării în Monitorul Oficial”. 

De altfel, tot joi, ar urma să fie publicată în Monitorul Oficial motivarea deciziei potrivit căreia preşedintele trebuie să o revoce pe şefa DNA.

După ce decizia va fi citită în plenul Curţii Constituţionale, motivarea acesteia ar urma să fie publicată în Monitorul Oficial şi pe site-ul CCR.

“Joi se citeşte în plenul Curţii decizia şi dupa decizie urmează să se facă corecturile şi vă comunicăm atunci când o publicăm întâi pe site şi totodată în Monitorul Oficial”, a declarat pentru News.ro preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Preşedintele Comisiei speicale pentru modificarea legilor justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, declara că sancţiunile pentru nerespectarea deciziei CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA vor fi trecute în motivarea pe care Curtea o va prezenta joi.

Întrebat, marţi, dacă există vreo sancţiune în lege sau în Constituţie pentru neimplementarea deciziilor CCR, Iordache a spus că sancţiunile vor fi trecute în motivarea deciziei privind revocarea şefei DNA, pe care o va prezenta Curtea în această săptămână: “În această motivare se va preciza şi acest răspuns”. 

“Fără îndoială preşedintele va fi cel care va respecta decizia CCR. Din punctul meu de vedere, nu sunt normale atacurile care au venit în ultima perioadă la nerespectarea unei hotărâri a Curţii. Hotărârile Curţii sunt general obligatorii şi, atunci când se publică în Monitorul Oficial, că ne plac, că nu ne plac, ele trebuie respectate, dar şi Comisia de la Veneţia, şi GRECO şi legislaţia europeană au spus foarte clar că o atacurile la CCR nu sunt normale. Să aşteptăm cu deplină încredere motivarea de joi şi cu toţii trebuie să respectăm acea motivare", mai spunea Florin Iordache.

În 30 mai, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR a stabilit că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a avut o primă reacţie după decizia CCR, spunând că se va pronunţa în privinţa revocării şefei DNA doar după ce va primi motivarea Curţii şi o va citi cu foarte mare atenţie. El a precizat însă că ia în calcul să respecte statul de drept, să îl întărească, să aibă grijă ca procurorii să rămână independenţi, cu respectarea Constituţiei, subliniind că articolul din legea fundamentală care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu poate însemna sub nicio formă în subordinea acestuia. 

”Aşa cum am spus, aştept motivarea Curţii, pe care o vom citi până o înţelegem sau până înţelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact. Însă, la momentul acesta, pot să vă spun două-trei lucruri care ţin evident de această temă”, le-a spus preşedintele jurnaliştilor.

Klaus Iohannis a menţionat că decizia CCR aparent vorbeşte doar despre o chestiune foarte concretă, de revocare sau nerevocare a procurorului-şef DNA.

”În realitate însă sunt mult mai multe teme care apar, care sunt readuse în discuţie şi care merită discutate. Bunăoară, statutul procurorilor. Eu personal sunt convins şi voi acţiona în consecinţă, evident, că procurorii trebuie să fie independenţi, procurorii în niciun caz nu trebuie să fie controlaţi politic, procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el şi ministru. În consecinţă, orice am face noi în România ca stat trebuie să se asigure independenţa procurorilor pentru a garanta în definitiv o justiţie independentă”, a subliniat şeful statului.

Preşedintele a precizat că, într-adevăr, în Constituţie este un articol care spune că procurorii funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei.

”Eu înţeleg acest lucru în felul următor: ministrul are sau cel puţin ar trebui să aibă o autoritate în domeniu şi să folosească această autoritate pentru a apăra independenţa procurorilor, pentru a-i apăra chiar pe procurori în dezbaterea publică, fiindcă munca procurorilor este extrem de dificilă. Deci, autoritatea ministrului ar trebui să fie orientată spre înlesnirea muncii procurorilor. În absolut niciun caz autoritatea ministrului din articolul din Constituţie nu înseamnă şi nu poate să însemne că procurorii sunt în subordinea ministrului. Deci, oricine şi orice ar spune nu-i poate plasa pe procurori în subordinea unui politician”, a afirmat preşedintele Iohannis.

Întrebat dacă ia în calcul să nu dea curs unei decizii a Curţii Constituţionale, Klaus Iohannis a replicat: ”Eu iau în calcul să respect statul de drept din România, să-l întăresc, să am grijă atâta cât pot să rămână procurorii independenţi, cu respectarea evident a Constituţiei”.

Chestionat de asemenea dacă ia în calcul organizarea unui referendum pentru o consultare pe această temă, preşedintele a răspuns: ”Este o discuţie care se poate purta, dacă se impune sau nu un referendum, însă aici apar anumite riscuri. O decizie a CCR nu poate fi discutată prin referendum. Prin referendum pot fi discutate problemele din punct de vedere al construcţiei statului, dar în domeniu, statul are o abordare foarte clară de mai de 10 ani încoace, şi anume independenţa procurorilor şi nesubordonarea politicului. Acest lucru este foarte bine ancorat în justiţia românească şi nu cred că trebuie supusă acum această problemă unei consultări populare, dar sigur, vedem din păcate că sunt tot mai mulţi politicieni care oarecum pun sub semnul întrebării anumite aspecte ale independenţei justiţiei şi, dacă va fi nevoie, putem să convocăm un referendum pe această temă”.

Preşedintele a mai declarat că o decizie CCR nu poate fi discutată prin referendum.

La foarte scurt timp după declaraţia şefului statului, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a scris pe Facebook că nu trebuie confundată independenţa procurorilor în instrumentarea cauzelor cu faptul că aceştia îşi desfăşoara activitatea sub autoritatea ministrului de resort. ”A nu se confunda independenţa procurorilor în instrumentarea cauzelor/constând în administrarea probatoriului, adoptarea soluţiilor legale/, cu faptul că aceştia îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, referitoare la administrarea justitiei sau promovarea politicii penale!”, a scris Tudorel Toader pe Facebook. 

Tot marţi, Curtea Constituţională a anunţat că va sesiza Comisia de la Veneţia, Secretarul General al Consiliului Europei şi Preşedintele Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu "atacurile virulente" declanşate împotriva CCR după decizia privind revocarea procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

"Plenul Curţii Constituţionale a României, întrunit la data de 5 iunie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezenţa tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a Preşedintelui Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu atacurile virulente declanşate împotriva Curţii Constituţionale, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare au discreditat şi delegitimat autoritatea acestei instituţii fundamentale a statului - garantul supremaţiei Constituţiei - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populaţiei şi Preşedintelui statului să nu respecte şi să nu pună în aplicare Decizia Curţii Constituţionale nr.358 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curţii Constituţionale a  considerat că aceste acţiuni sunt de natură să pună în pericol democraţia, statul de drept şi funcţionarea justiţiei constituţionale”, a susţinut CCR într-un comunicat de presă.