De ce lucrează DNA cu motoarele frânate: „Instituţiile nu mai trimit sesizări”

Nistor Călin, şeful interimar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a recunoscut o scădere în activitatea instituţiei, cauzată de deficienţele de personal dar şi de lipsa sesizărilor viabile primite. Acesta a precizat că motivul pentru care Direcţia nu a avut dosare care să privească defrisările ilegale de păduse este că DNA-ul nu a fost sesizat pe fapte de corupţie în acest domeniu.

Nistor Călin, procurorul-şef interimar al DNA în ultimele zece luni, a admis în cadrul unui interviu acordar ziarului „Adevărul”, că Direcţia se află într-o evidentă scădere de activitate cauzată atât de o lipsă de personal, cât şi de o diminuare a numărului de sesizări viabile primite. „Ca procuror anticorupţie, să pot să deschid un dosar am nevoie de o sesizare. Vă pot spune că m-am uitat pe statistică şi în primele 9 luni ale anului 2019 şi numărul sesizărilor primite de la organele de control, Curte de Conturi, Corp de Control, ANAF este la doar 25. Avem 25 de sesizări primite în 9 luni de zile, faţă de mult, mult mai multe în anii trecuţi. De doi ani numărul acestor sesizări scade constant. Ori, eu, ca procuror, ca să constitui un dosar, trebuie să fiu sesizat. Mai contează şi calitatea, că 60-70% dintre aceste sesizări nu sunt viabile. Nu va confirma niciun şef de instituţie că are o directivă să nu mai trimită sesizări la DNA. De altfel, orice instituţie, cu atât mai mult acele de control, este obligată să trimită sesizări, dacă au găsit nereguli”, a spus şeful DNA.

O altă cauză structurală ce a condus la scăderea activităţii DNA, în opinia şefului Direcţiei, este şi deficitul de personal, mai mult de un sfert din posturile de procurori fiind neocupate. Potrivit acestuia criza de personal din DNA a fost acutizată şi de modificările recente aduse legilor justiţiei, în special creşterea cerinţei de vechime de la opt la zece ani. „În ceea ce priveşte aşteptările noastre de la noul ministru al Justiţiei, ne-am dori să vedem eliminată acea prevedere introdusă prin Legea 207, ce a impus o vechime de minim 10 ani pentru procurorii DNA. Ca procuror este o problemă, cred că nimeni nu a făcut un calcul să vadă câţi procurori activează în parchetele speciale, să vezi dacă există o bază de selecţie. Sunt 44 posturi vacante – din 195 de posturi. Deci un sfert de personal. Acest fapt afectează semnificativ activitatea parchetului. Eu nu spun că nu e nevoie de experienţă, dar pornind de la cerinţa initială de 6 ani, dacă s-a dovedit viabilă, nu văd raţiunea pentru aceasta modificare. Dacă o regula funcţionează nu văd de ce e nevoie să o schimbi. Pentru noi ar fi important o revenire la cerinţa de 8 ani experienţă, aşa cum o stabilise Parlamentul”, a declarat Nistor Călin.

La filaje, interceptări suntem descoperiţi

Şeful DNA a subliniat faptul că după decizia CCR din 2016 ce a oprit orice colaborare cu Serviciul Român de Informaţii, Direcţia a rămas descoperită la tot ceea ce înseamnă filaje, interceptări ambientale etc.. „SRI-ul se limita la acele operaţiuni tehnice, de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere. Toată lumea ştia, toată clasa politică ştia că în ultimii 20-30 de ani acele mandate erau puse în aplicare de către SRI. Nu înţeleg de unde a fost surpriza. Păi au creat alte structuri care să pună în aplicare aceste mandate? În acest moment, este un domeniu unde suntem descoperiţi. După decizia CCR trebuiau făcute mai multe eforturi pentru a suplini aceste lipsuri. Există o problemă de personal, în ceea ce priveşte acţiunile de pătrundere şi instalare a tehnicii ambientale. Mai lucrăm cu Direcţia de Operaţiuni Speciale a Poliţiei, dar nici ei nu au resurse nelimitate, pentru că lucrează şi cu alte parchete. Este o problemă insuficient acoperită după decizia CCR”, a explicat şeful DNA.

Despre mafia defrişărilor ilegale: „aşteptăm să fim sesizaţi”

Şeful DNA a explicat că, deşi combaterea corupţiei în domeniul defrisărilor ilegale este unul din obiectivele Direcţiei, în prezent nu există nicio cauză pe acest domeniu pentru că procurorii anticorupţie nu au primit sesizări. Deşi nu a negat că moartea, în ultima perioadă, a şase pădurari ar indica un fenomen posibil doar cu protecţie politică, deci fapte de corupţie, Nistor Călin a subliniat că aceste fapte rămân de competenţa parchetelor. „Nu am fost sesizaţi cu infracţiuni de corupţie în ceea ce priveşte problema defrişărilor ilegale. Strict pe acest domeniu nu am avut nicio sesizare. Probabil că Parlamentul ar trebui să vină cu măsuri pentru protecţia personalului silvic”, a susţinut acesta.

Dosarul Tel Drum este încă aşteptat

În ceea ce priveşte dosarul Tel Drum, în care este vizat Liviu Dragnea, şeful interimar al DNA a spus că procurorul de caz a depăşit mai multe termene pentru finalizarea anchetei. „Dosarul Tel Drum este în faza de urmărire penală, am avut discuţii cu şeful de sectie si procurorul de caz şi sper ca, într-un termen rezonabil, să se dea o soluţie. Eu am avansat mai multe termene, au fost depăşite, sper ca la finalul acestui an sa fie gata. De ce au fost depăşite? Procurorul de caz are tempoul lui, are şi alte cauze”, a declarat Nistor.