Curtea Supremă, în hibernare: unde poate duce incertitudinea aruncată de CCR asupra formării completelor de 5
0
Amânarea dosarelor de corupţie aflate în faza de apel, printre care şi cel al lui Liviu Dragnea, vine după contestaţiile repetate ale liderului PSD, existând posibilitatea ca lucrurile să continue în aceeaşi manieră, avertizează specialiştii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni să amâne pentru 14 ianuarie cele 25 de dosare aflate pe rolul completelor de 5 judecători, printre care şi cele în care sunt judecaţi, între alţii, Liviu Dragnea, Victor Ponta, Toni Greblă, Sebastian Ghiţă, Cristian Rizea, Viorel Hrebenciuc şi Tudor Chiuariu. Judecătorii din completul de 5 penal care s-au întrunit luni au hotărât să acorde un termen administrativ pentru data de 14 ianuarie.
De altfel, încă de săptămâna trecută, Curtea Supremă anunţa existenţa unui blocaj în funcţionarea completelor de 5 judecători, care nu-şi pot desfăşura activitatea. La baza acestui blocaj a stat decizia din 23 noiembrie a Curţii de Apel Bucureşti, care a admis o contestaţie formulată de Liviu Dragnea şi a anulat decizia Colegiului de Conducere de la Curtea Supremă în baza căreia s-au tras la sorţi noile complete de 5 judecători.
Ce urmează
Astfel, acum magistraţii de la Curtea Supremă vor trebui să tragă, din nou, la sorţi noile complete de 5 judecători. Nu s-a hotărât încă momentul. Totuşi, incertitudinea ce a planat asupra dosarelor judecate de aceste complete s-ar putea prelungi chiar şi anul viitor, tocmai din cauza motivării formulate de către CCR, atrag atenţia experţii în Drept. De altfel, termenul de 14 ianuarie stabilit ieri pentru dosarele pe rolul completelor de 5 este un termen administrativ, adică nu este un termen de judecată propriu-zis, nefiind sigur că până atunci vor avea loc noile trageri la sorţi.
Concret, motivarea CCR publicată săptămâna trecută nu reuşeşte să clarifice definitiv procedura de stabilire a acestor complete. Asta pentru că, după ce susţine că judecătorii Curţii Supreme trebuie să asigure „de îndată” constituirea noilor complete, prin tragerea la sorţi a tuturor membrilor acestora, în paragraful imediat următor apare o prevedere vagă ce pare a stabili un rol pentru Consiliul Superior al Magistraturii în desemnarea acestor complete. „Dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a Completelor de 5 judecători, revine CSM (...) obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere a completelor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare”, se arată în textul motivării.
Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, spune că formularea din motivare adaugă la lege şi prin neclaritatea ei va oferi noi motive de contestare a acestor complete. „CCR nu trebuia să dispună CSM-ului ce să facă. Legea spune clar că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte componenţa completelor de 5 judecători. Pur şi simplu adaugă la lege. Este inadmisibil ca CCR să dea dispoziţii CSM-ului şi să susţină că instanţa supremă nu mai poate face acest lucru pentru că s-a decredibilizat în ochii opiniei publice. Această exprimare vagă va oferi o nouă bază de contestare a viitoarelor complete de 5 judecători, iar efectul va fi că se va întârzia foarte mult formarea acestora”, este de părere Augustin Zegrean.
În contextul în care hotărârile CCR sunt definitive şi nici nu pot fi cerute clarificări oficiale cu privire la conţinutul acestora, neclaritatea textului motivării va oferi motive de contestare indiferent de grija cu care Curtea Supremă va stabili noile complete. „Textul motivării poate crea noi motive de atacare a noilor complete, în contextul în care orice avocat poate să vină cu o altă interpretare cu privire la ce anume a vrut să spună Curtea Constituţională acolo”, spune şi avocatul Adrian Cuculis.
Contestarea completelor de 5 judecători, obsesia lui Dragnea
Această chichiţă legală ce priveşte modul de formare a completelor de 5 judecători de la Curtea Supremă a fost sesizată chiar de liderul PSD, Liviu Dragnea, cel care a atacat în apel condamnarea de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare primită în dosarul „angajărilor fictive”. Acesta a acuzat Curtea Supremă că nu respectă legea după ce coaliţia PSD-ALDE a modificat-o fără a adăuga însă şi normele tranzitorii cu privire la punerea ei în aplicare.
Astfel, în luna octombrie, modul de formare al completelor de 5 a fost contestat de Guvern la Curtea Constituţională, cât şi de Dragnea printr-un proces în contencios, la Curtea de Apel Bucureşti. CCR a decis în noiembrie că există un conflict de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă şi a cerut tragerea la sorţi imediată a completelor. Ceea ce ICCJ a şi făcut. Însă Curtea de Apel Bucureşti a anulat această tragere susţinând că judecătorii de la Instanţa Supremă trebuiau să aştepte motivarea CCR.
Se încarcă comentariile...
