Cum motivează DNA cererea de arestare a lui Mircea Băsescu: „S-a folosit de calitatea de membru al familiei prezidenţiale a României“

Mircea Băsescu, zâmbind, cu puţin timp înainte de a i se pune cătuşe pe mâini FOTO Marian Iliescu

Procurorii anticorupţie consideră că fratele lui Traian Băsescu reprezintă un pericol social, iar lăsarea lui în libertate ar face ca populaţia să îşi piardă încrederea în Justiţie. Magistraţii descriu faptele aşa cum reies din probele adunate până acum.

Puteţi citi mai jos cele mai relevante pasaje din referatul prin care procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a lui Mircea Băsescu şi a lui Marian Căpăţână, pentru trafic de influenţă, respectiv complicitate la trafic de influenţă:

La o perioadă scurtă de timp după arestarea preventivă a lui Sandu Anghel (o lună sau două) inculpatul Căpăţînă Marian Adrian l-a contactat pe Florin Anghel pentru a stabili o întâlnire în Municipiul Slatina, în parcarea magazinului (…). La întâlnire au participat Florin Anghel, mama sa, care au discutat cu inculpatul Căpăţînă Marian Adrian despre modalitatea în care Sandu Anghel poate fi pus în libertate.
Inculpatul Căpăţînă Marian Adrian le-a propus să meargă împreună la inculpatul Băsescu Mircea, la Constanţa, căruia să-i ceară să intervină pentru obţinerea unei situaţii juridice favorabile în cazul lui Sandu Anghel.

Ulterior acestei discuţii, Florin Anghel şi inculpatul Căpăţînă Marian Adrian s-au deplasat la Constanţa, la biroul inculpatului Băsescu Mircea. Cu această ocazie, cei trei au stabilit că Florin Anghel trebuia să le dea celor doi inculpaţi suma de 600.000 de euro pentru ca inculpatul Băsescu Mircea să-şi folosească influenţa asupra magistraţilor învestiţi cu soluţionarea dosarului sau a diferitelor cereri formulate în cursul arestării preventive de către Sandu Anghel sau, după caz, de către Ministerul Public.

Inculpatul Băsescu Mircea a promis că va interveni pe lângă magistraţi pentru a-l pune în libertate pe Sandu Anghel, iar, în cazul în care nu va reuşi, va interveni pe lângă aceeaşi magistraţi, pentru ca Sandu Anghel să primească o pedeapsă cu închisoarea egală cu durata arestării preventive. Faptul că a existat o promisiune în acest sens din partea inculpatului Băsescu Mircea rezultă din înregistrarea audio-video realizată de Sandu Anghel la data de 23.02.2012, în care inculpatul Băsescu Mircea poartă următoarea discuţie cu Florin Anghel.

Pentru că membrii familiei Anghel nu deţineau la acel moment suma de 600.000 de euro, s-a stabilit ca Florin Anghel, prin Căpăţână Marian, să remită iniţial suma de 250.000 de euro.
Florin Anghel a revenit în câteva zile la Constanţa având asupra sa suma de 250.000 de euro pe care i-a remis-o lui Căpăţînă Marian într-un apartament din Municipiul Constanţa, după ce bancnotele au fost verificate şi numărate cu ajutorul unui aparat pus la dispoziţie de o persoană cunoscută de către inculpatul Căpăţînă Marian Adrian.

Două tranşe de bani: 250.000 şi 350.000 de euro

Ulterior, Căpăţînă Marian s-a deplasat la biroul lui Mircea Băsescu pentru a-i remite suma de 250.000 de euro, asigurându-l pe Florin Anghel că inculpatul Băsescu Mircea a primit această sumă.
Întrucât cererile de eliberare formulate de Sandu Anghel au fost admise de Tribunalul Olt, iar recursurile formulate de Ministerul Public au fost admise de fiecare dată la Curtea de Apel Craiova, iar, ca urmare, Sandu Anghel a fost menţinut în arest preventiv, Florin Anghel s-a deplasat la Constanţa să le ceară socoteală celor doi inculpaţi. Conform declaraţiilor martorilor, cu ocazia acestei deplasări, s-a stabilit ca Florin Anghel să remită şi restul sumei de bani, respectiv 350.000 de euro, întrucât era necesară penSandu Anghel urmărea să fie pus în libertate.

Florin Anghel s-a deplasat din nou în Municipiul Constanţa, unde a remis şi a doua tranşă de bani, în cuantum de 350.000 de euro în acelaşi scop, în sensul că inculpatul Băsescu Mircea să intervină pe lângă magistraţi pentru a-i uşura situaţia juridică a lui Sandu Anghel.

Prin sentinţa penală nr. 29 din 22 februarie 2012, pronunţată în dosarul nr. 1927/104/2011, Tribunalul Olt i-a condamnat pe Sandu Anghel la 7 ani şi 6 luni închisoare, pe Florin Anghel la 7 ani şi 6 luni închisoare.

La data de 23.02.2012, Florin Anghel, dezamăgit de soluţia instanţei de fond, s-a deplasat în Municipiul Constanţa unde s-a întâlnit cu inculpatul Băsescu Mircea în biroul acestuia pentru a-i cere explicaţii cu privire la ce s-a întâmplat, să afle dacă a intervenit pe lângă magistraţi şi dacă mai are posibilitatea ca în viitor să obţină eliberarea lui Sandu Anghel.

Din discuţia înregistrată de Florin Anghel, utilizată în acest dosar în temeiul art. 139 alin. 3 din Codul de procedură penală, rezultă că suma remisă de A.F.în două tranşe a fost de 600.000 de euro, că inculpatul Băsescu Mircea a primit o parte din aceasta, prin intermediul lui Căpăţînă Marian Adrian, şi anume suma de 250.000 de euro, că inculpatul Căpăţînă Marian Adrian a oprit suma de 350.000 de euro pentru sine, că inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor şi a promis că va influenţa cursul procesului în sensul obţinerii unei soluţii favorabile pentru Sandu Anghel, că inculpatul Băsescu Mircea îşi arată disponibilitatea de a încerca şi în viitor să influenţeze alţi magistraţi întrucât soluţia pronunţată cu o zi înainte a provocat nemulţumirea familiei Anghel.

Astfel, inculpatul Băsescu Mircea recunoaşte că a primit o parte din bani, respectiv suma de 250.000 de euro după cum rezultă din înregistrările video-audio.

De asemenea, scopul pentru care suma de 250.000 de euro a fost primită de inculpatul Băsescu Mircea, precum şi faptul că acesta a încercat să determine magistraţii să îndeplinească un act contrar îndatoririlor lor de serviciu în sensul solicitat de familia A, reiese din următorul fragment al discuţiei:

Discuţia înregistrată de Florin Anghel, utilizată în acest dosar în temeiul art. 139 alin. 3 din Codul de procedură penală, purtată între inculpatul Căpăţînă Marian Adrian, Florin Anghel şi FLORIN ANGHEL, confirmă scopul urmărit de Băsescu Mircea, şi anume obţinerea unei condamnări blânde pentru Sandu Mircea.

Faptul că intermediarul lui Mircea Băsescu pentru primirea banilor a fost inculpatul Căpăţînă Marian Adrian rezultă din aceeaşi discuţie, în cursul căreia Florin Anghel solicită detalii cu privire la destinaţia sumei de 600.000 de euro.

Căpăţână: banii sunt un împrumut

Audiat în prezenta cauză în calitate de suspect, Căpăţîmă Marian Adrian a declarat că a primit suma de 600.000 de euro de la Florin Anghel, în două tranşe, însă această sumă i-a fost remisă cu titlu de împrumut, fără a fi nevoit să plătească dobândă, să garanteze în vreun fel împrumutul sau să stabilească un termen de restituire a sumei împrumutate, practic în condiţii dezavantajoase şi riscante pentru împrumutător. Toate acestea în condiţiile în care, conform propriei declaraţii, Căpăţînă Marian Adrian era numai un consătean al familiei Anghel, fără să aibă vreo relaţie apropiată cu vreunul din membrii acestei familii, despre care ştia că se ocupă cu cămătăria.

Deşi inculpatul Căpăţînă Marian Adrian afirmă în declaraţia sa că a primit suma de 600.000 de euro cu titlul de împrumut, din înregistrările ataşate la dosar, nu rezultă că acesta a invocat vreodată pretinsa înţelegere referitoare la împrumutarea sumei menţionate în momentele în care i s-a solicitat restituirea sumei. Dimpotrivă, inculpatul Căpăţînă Marian Adrian recunoaşte că a primit suma de 600.000 de euro pentru a fi utilizaţi de către o persoană care ar lăsa să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor învestiţi cu soluţionarea cauzei în care era judecat A.S. sau a celor chemaţi să soluţioneze diferite cereri în legătură cu arestarea preventivă.

Faptele au un grad de pericol deosebit

S-a considerat că măsura reţinerii este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, raportat la modalitatea de săvârşire, rezonanţa socială a unor asemenea fapte, pericolul social abstract al infracţiunii.

Considerăm că se impune luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Băsescu Mircea şi Căpăţînă Marian Adrian pentru următoarele motive:

Ţinând seama de gravitatea faptelor săvârşite, de modul şi circumstanţele de comitere a acestora, apreciem că privarea de libertate a inculpaţilor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Faptele săvârşite de inculpaţii Băsescu Mircea şi Căpăţînă Marian Adrian, dincolo de gravitatea inerentă unei infracţiuni de corupţie, au un grad de pericol deosebit, dat de cuantumul semnificativ al sumei de bani remise de denunţător şi primită de cei doi inculpaţi şi de scopul urmărit de inculpaţi, respectiv punerea în libertate sau condamnarea la o pedeapsă ridicol de mică a unei persoane judecate pentru tentativă la omor şi cercetată în numeroase alte dosare penale care au ca obiect infracţiuni grave şi foarte grave. Varietatea promisiunilor utilizate de inculpaţi pentru a-l convinge pe denunţător că demersurile inculpatului Băsescu Mircea sunt apte să îşi atingă scopul, prin influenţarea unui număr mare de magistraţi, de pe orice palier al sistemului de justiţie, constituie încă un element care subliniază gravitatea faptei.

Prejudiciu mare adus instituţiilor statului

Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpaţii au conceput săvârşirea faptelor, au afectat în mod grav relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a raporturilor de serviciu în ceea ce priveşte instituţiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri (recursul, cererea de strămutare, conform procedurii în vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiţie.

Perseverenţa inculpatului Băsescu Mircea, care, luând în calcul posibilitatea de a nu putea obţine rezultatul dorit la o instanţă care încă nu s-a pronunţat, era hotărât să obţină o soluţie favorabilă la instanţa superioară în grad, relevă un alt element de gravitate a infracţiunii pentru care este cercetat.

Ambii inculpaţi s-au folosit de calitatea de membru al familiei Preşedintelui României pe care o deţine inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmaţiilor referitoare la influenţa sau pretinsa influenţă pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraţilor şi, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obţinerea unor hotărâri favorabile. Inculpatul Băsescu Mircea, deşi cunoaşte obligaţiile fratelui său şi îi comunică denunţătorului într-una din discuţiile înregistrate că „el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana preşedintelui, ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparenţa că ar avea influenţă asupra magistraţilor.

Inculpatul Căpăţînă Marian Mircea a susţinut o declaraţie vădit nesinceră, prin intermediul căreia a încercat să deturneze obiectul anchetei prin inducerea în eroare a organelor judiciare, atât cu privire la existenţa propriei infracţiuni, cât şi cu privire la infracţiunea de care este acuzat inculpatul Băsescu Mircea.
Cu privire la noţiunea de „stare de pericol pentru ordinea publică”, legea nu oferă o definiţie explicită, iar analiza reglementării interne şi a jurisprudenţei instanţei europene conduce la concluzia că existenţa unei stări de pericol pentru ordinea publică se deduce în fiecare caz în parte, din examinarea circumstanţelor cauzei, prin raportare la natura faptelor pentru care există presupunerea rezonabilă că au fost comise, modul de săvârşire, persoana inculpatului, calitatea şi poziţia sa în societate.

Din cele expuse mai sus rezultă că faptele inculpaţilor, precum şi atitudinea acestora, creează un potenţial pericol cu privire la buna funcţionare a autorităţilor statului, ce deţin competenţe în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii acestora sau unor magistraţi cu privire la care inculpaţii au lăsat să se creadă că au influenţă. Totodată, pericolul pentru ordinea publică pe care îl poate crea lăsarea în libertate a inculpaţilor rezultă şi din gravitatea faptelor despre care există indicii că le-au comis, existând posibilitatea producerii unui efect negativ asupra încrederii populaţiei în capacitatea de reacţie a autorităţilor faţă de astfel de fapte.

Rezultă aşadar că lipsirea de libertate, prin dispunerea măsurii arestării preventive se impune, luându-se în considerare interesul public ce trebuie protejat cu prioritate şi fără încălcarea prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor, faţă de regula respectării libertăţii individuale, acest interes general al menţinerii ordinii sociale şi de drept trecând înaintea dreptului persoanei de a fi cercetată în stare de libertate şi justificând privarea de libertate.

Acţiunile descrise, despre care există bănuiala plauzibilă că au fost comise de către inculpaţi şi indiciile grave de vinovăţie constituie factori pertinenţi sub aspectul temeiniciei privării de libertate, cu atât mai mult cu cât acţiunile inculpaţilor au creat un prejudiciu grav de imagine instituţiilor statului, determinând o percepţie deformată şi o stare de neîncredere a societăţii.

În acelaşi context, măsura arestării preventive pe care solicităm să o dispună Judecătorul de drepturi şi libertăţi este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale.