Cum au ajuns dosarele mai multor grei din politică la acelaşi complet de judecată

Vinovat de repartizarea dosarelor este calculatorul, a anunţat şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea. „Administratorul sistemului în baza căruia se fac repartizările aleatorii ar trebui să îşi pună probleme”.

Pensionarea magistratului Ana-Maria Dascălu de la Curtea Supremă a încetinit simţitor soluţionarea mai multor procese în care sunt implicaţi politicieni celebri. Toate dosarele aflate pe masa completului de judecată din care Dascălu făcea parte vor fi rejudecate de la zero pentru a fi readministrate cele mai importante probe, cum ar fi declaraţiile de inculpaţi, de martori şi de denunţători. Până acum s-a stabilit acest lucru în două cazuri: dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi cel în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.

Este de aşteptat ca decizii similare să se ia şi în alte cazuri cum ar fi cel în care fostul vicepremier Gabriel Oprea cu dosarul „Limuzina”; cele în care sunt judecaţi foştii parlamentari Dan Şova - dosarul „CET Govora” şi Sebastian Ghiţă - acuzat că i-ar fi dat mită fostului primar al oraşului Ploieşti, Iulian Bădescu. Magistratul Ana-Maria Dascălu ar fi trebuit să intre în faza de Cameră Preliminară şi în dosarul „Mineriadei”, în care sunt judecaţi Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu.

Explicaţiile şefei Curţii Supreme

Dascălu făcea parte din „Completul 2 Fond”, alături de judecătorii Cristina Geanina Arghir şi Ştefan Pistol. Aceasta a împlinit vârsta de pensionare, 65 de ani, pe 31 octombrie 2015. De atunci, ea a făcut două cereri de menţinere în funcţie la Curtea Supremă. De fiecare dată CSM a fost de acord. În această vară însă a anunţat că se retrage. În locul judecătoarei a intrat magistratul Constantin Epure.

Şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea, a explicat ieri că dosarele politicienilor au ajuns la acest complet prin repartizarea calculatorului.  „Factorul uman nu are absolut niciun rol în repartizarea dosarelor. Singurul vinovat, între ghilimele, de repatizarea dosarelor este doar calculatorul. Dacă este ceva în neregulă din acest punct de vedere, cred că administratorul sistemului în baza căruia se fac repartizările aleatorii ar trebui să îşi pună probleme şi eventual să mediteze mai mult asupra parametrilor în funcţie de care se face repartizarea aleatorie a dosarelor”, a spus Cristina Tarcea.

Dosarele sunt repartizate judecătorilor printr-un program infomatic. Electronic Court Register Informational Systems (ECRIS) are ca scop gestionarea informaţiilor despre dosarele şi documentele referitoare la dosare din cadrul unei instituţii juridice din România. Cel care introduce datele dosarelor în sistem este de obicei un grefier, sau un magistrat asistent. Calculatorul îl repartizează unui complet. Au fost şi cazuri în care sistemul a dovedit că poate fi manipulat. De exemplu, în 2013, o anchetă a DNA la Tribunalul Bucureşti, a descoperit că o reţea formată din magistraţi, grefieri şi avocaţi a reuşit să „influenţeze” sistemul informatic. Modul în care dosarele erau dirijate către anumiţi judecători a făcut obiectul unui control al CSM, iar programul ECRIS a fost îmbunătăţit.

Deciziile CEDO

Dosarele care erau pe rolul completului din care a făcut parte judectătoarea Dascălu se vor relua de la zero în baza a două decizii CEDO, pronunţate în 2014, privind dreptul la un proces echitabil: Emilian Cutean contra România şi Sorin Beraru contra România. Acestea stipulează că deciziile dintr-un dosar ar trebui date de judecătorii care au fost prezenţi la procedura şi la procesul de administrare al probelor.