CSM: Afirmaţiile  preşedintelui Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, de natură să afecteze imaginea instanţelor judecătoreşti

Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că o serie de afirmaţii făcute de Steven van Groningen, preşedinte al Patronatelor Bancare din România şi CEO Raiffeisen Bank, au fost de natură să afecteze imaginea instanţelor judecătoreşti, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său.

„În şedinţa din data de 23 august 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că afirmaţiile domnului Steven van Groningen, preşedinte al Patronatelor Bancare din România şi CEO al Raiffeisen Bank, cuprinse în scrisoarea Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) transmisă CSM, MJ, INM şi curţilor de apel, publicată pe site-ul <<lumeajustiţiei.ro>> în data de 8 iulie 2016, sunt de natură să afecteze imaginea instanţelor judecătoreşti, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său”, arată CSM, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. Verificările au fost efectuate de Inspecţia Judiciară la solicitarea din data de 19 iulie 2016 a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a sesizării domnului Daniel Zamfir, deputat în Parlamentul României.

Acestea au vizat afirmaţiile domnului Steven van Groningen, cuprinse în scrisoarea Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) transmisă instituţiilor judiciare menţionate, referitoare la practica neunitară a instanţelor judecătoreşti în litigiile dintre bănci şi clienţii acestora, având ca obiect rambursarea creditelor în valută, în special cele în franci elveţieni (CHF).

„Prin comentariile privind modul în care ar trebui interpretate anumite reglementări interne şi europene pentru acordarea şi rambursarea creditelor în valută exprimate în cuprinsul scrisorii, au fost puse la îndoială soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti în favoarea clienţilor băncilor”, arată CSM.

„O critică la adresa soluţiilor pronunţate de instanţe în favoarea clienţilor băncilor”

Solicitarea ca instanţele să ţină cont de argumentele expuse în cadrul scrisorii pentru ca „actul de justiţie să fie unul mai obiectiv şi imparţial, în conformitate cu prevederile legale”, afirmaţiile în sensul că aplicarea reglementărilor invocate şi a practicii judiciare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene „ar putea determina o abordare obiectivă a judecătorilor care sunt chemaţi să înfăptuiască justiţia şi a pune bazele unei aplicări corecte a legilor” sau că „instanţele procedează la o restricţionare a circulaţiei capitalurilor, ceea ce contravine legislaţiei comunitare europene, care trebuie aplicată cu prioritate”, induc ideea, potrivit CSM,  că judecătorii nu sunt imparţiali şi nu aplică în mod corect reglementările din domeniul bancar în soluţionarea litigiilor dintre consumatori şi profesionişti.

„Exprimarea domnului Steven van Groningen a fost apreciată ca o critică la adresa soluţiilor pronunţate de instanţe în favoarea clienţilor băncilor, de natură să afecteze în mod direct întreg sistemul judiciar, cu scopul de a interveni în actul de justiţie cu consecinţa influenţării deciziilor magistraţilor în detrimentul clienţilor”, susţine CSM.

Potrivit comunicatului, inspectorii judiciari au constatat că afirmaţiile menţionate reprezintă o imixtiune în activitatea justiţiei şi pun sub semnul întrebării deciziile pronunţate de instanţe şi profesionalismul judecătorilor, constituind totodată o formă de presiune asupra acestora, în contextul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe într-o speţă în legătură cu aceste cauze.

Plenul Consiliului a apreciat că afirmaţiile domnului Steven van Groningen încalcă limitele libertăţii de exprimare în raport cu activitatea magistraţilor, cu consecinţa afectării independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său.