Dragnea rămâne cu averea sechestrată în dosarul Tel Drum. Avocata acestuia susţine că liderul PSD nu mai are banii pe care îi vor procurorii

Liderul PSD Liviu Dragnea rămâne cu averea sechestrată în dosarul Tel Drum. Aşa au decis aseară magistraţii Curţii Supreme. Liviu Dragnea îşi poate folosi însă două treimi din indemnizaţia netă de 11.000 de lei pe care o încasează lunar ca şef al Camerei Deputaţilor. Consiliul Judeţean Teleorman şi Ministerul Dezvoltării evită să anunţe dacă se constituie parte civilă în dosar.

UPDATE Curtea Supremă a respins miercuri contestaţia depusă de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva sechestrului pus de DNA pe averea sa în dosarul "Tel Drum".

Instanţa a menţinut sechestrul pus de procurori pe averile altor doi suspecţi, Florea Neda, reprezentant al SC Tel Drum SA, şi Petre Pitiş — fost consilier în cadrul CJ Teleorman, reprezentant al Tel Drum SA.

În schimb, judecătorii au admis contestaţiile depuse de Victor şi Elena Piperea, fiind ridicată măsura popririi asupra pensiilor acestora, în timp ce SC MSF ART IMOB şi-a retras contestaţia.

Ieri, chiar înainte de începerea procesului, preşedintele PSD Liviu Dragnea a primit o veste bună din partea procurorilor, care au instituit sechestrul. Anchetatorii au decis în limita legii să îi ridice o parte din sechestrele instituite, cel puţin în ceea ce priveşte indemnizaţia primită de la Camera Deputaţilor.

Astfel, această leafă va rămâne poprită doar limita unei treimi.

UPDATE 17.40  Flavia Teodosiu, avocata lui Liviu Dragnea a anunţat că instanţa a rămas în pronunţare. Ea a precizat că preşedintele PSD nu mai are banii pe care s-a pus sechestru. “Am susţinut că nu se poate pune sechestru pe o sumă de bani încasată cu mult timp în urmă”, precizând că banii nu mai sunt de multă vreme în cont. 

Liviu Dragnea a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sechestrul instituit pe întreaga sa avere, în ancheta Tel Drum, Maria Vasii, avocata liderului PSD, invocând faptul că nicio instituţie nu s-a constituit parte civilă în acest dosar şi, prin urmare, nesolicitând nimeni recuperarea vreunui prejudiciu, procurorul nu ar fi avut dreptul să ia măsuri asigurătorii.

„Am contestat ordonanţa de instituire a măsurilor asiguratorii deoarece a fost emisă de procuror cu nerespectatrea unor forme esenţiale cerute de lege. De exemplu, măsura asiguratorie a fost justificată de către doamna procuror prin aceea ca să se indisponibilizeze bunuri necesare pentru acoperirea despăgubirilor, a prejudiciului. Noi nu avem nicio constituire de parte civilă, ca atare nimeni nu a revendicat până în prezent un prejudiciu. Procurorul nu are căderea să indisponibilizeze din oficiu în lipsa unei părţi civile care să revendice aceste despăgubiri“, a declarat avocata Maria Vasii.

Apărarea lui Dragnea

Conform apărării lui Liviu Dragnea, principala probă pe care procurorii DNA îşi bazează acuzaţia că Liviu Dragnea ar fi constituit şi condus un grup infracţional organizat ar fi un post-it găsit de anchetatori la percheziţiile care au avut loc în vară la sediul companiei Tel Drum, notează Digi24. Pe acel bileţel, o persoană notase codul numeric personal al lui Liviu Dragnea, iar în dreptul CNP-ului apărea cuvântul „şefu”.

Avocaţii au găsit o explicaţie. Respectivul bilet era lipit peste o solicitare a actualului şef al Camerei Deputaţilor de prelungire a permisului de vânătoare, care a fost trimisă la sediul Tel Drum de o persoană care în trecut a fost şoferul lui Liviu Dragnea şi continuă să i se adreseze cu apelativul „şeful”.

Avocat: sechestru pus „după ureche“

Mai mult, ea a spus că sechestrul a fost pus „după ureche“, pentru că bunurile liderului PSD nu au fost evaluate.

Conform Codului de procedură penală, părţile vătămate se pot constitui parte civilă pe toată durata fazei de urmărire penală, până la începerea cercetării judecătoreşti. Acest lucru „se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere“.

Procurorii au trimis notificările

Procurorii DNA au notificat de pe data de 20 noiembrie Consiliul Judeţean Teleorman şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene (MDRFE) pentru a se constitui parte civilă în dosarul Tel Drum-Liviu Dragnea, dar instituţiile statului nu au răspuns până în prezent.

„La data de 20 noiembrie 2017, au fost trimise, de către procurori DNA, celor două instituţii menţionate, notificări în vederea constituirii de părţi civile în cauza mediatizată prin comunicatele nr. 1110/VIII/3 din data de 21 noiembrie 2017 şi 1056/VIII/3 din data de 13 noiembrie 2017. Până în prezent nu a fost primit vreun răspuns”, arată DNA, într-un răspuns la solicitarea „Adevărul”. 

„Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici CJ Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu (peste 31 milioane lei)”, anunţa DNA pe 21 noiembrie 2017. A fost momentul în care procurorii au anunţat că au pus sechetru pe avere. 

Sechestrul

DNA a anunţat, marţi seară, că liderului PSD, Liviu Dragnea, i-a fost pus sechestru asigurător şi poprire pe toate bunurile, până la concurenţa sumei de peste 127,5 milioane de lei, în dosarul Tel Drum. De asemenea, procurorii i-au pus sechestru pe conturile bancare, dar şi pe acţiuni şi părţi sociale deţinute în firme.

Astfel, în cazul liderului PSD procurorii DNA au dispus sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366,34 de lei asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie.

În dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat,  de două infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi de două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, fapte comise în perioada în care era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman.

Procurorii: daune de peste 30 milioane lei din bugetul public

Alături de el, în  dosar sunt cercetate alte opt persoane din conducerea Tel Drum, asociaţi ai unor societăţi comerciale sau funcţionari.

„Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 are ca principal scop obţinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii“, afirmă DNA.

Conform procurorilor, prejudiciul creat în dauna bugetului public este de peste 30 de milioane de lei, iar fondurile europene fraudate sunt de 21 de milioane de euro.