CJ Constanţa va iniţia acţiuni civile pentru recuperarea prejudiciului în dosarul în care Nicuşor Constantinescu a primit 15 ani de închisoare

Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat, miercuri, o hotărâre prin care urmează să iniţieze acţiuni civile pentru recuperarea prejudiciului în dosarul în care fostul preşedinte al CJC Nicuşor Constantinescu a fost condamnat la 15 ani de închisoare, acestea urmând să fie formulate după ce va fi dată o hotărâre definitivă în dosarul respectiv.

  Consilierii judeţeni au aprobat în unanimitate un proiect de hotărâre iniţiat de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Marius Horia Ţuţuianu, pentru promovarea de către judeţul Constanţa a unei acţiuni civile pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unor infracţiuni împotriva persoanelor a căror vinovăţie se va constata definitiv în dosarul penal aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în care a fost judecat Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, alături de mai mulţi foşti funcţionari din cadrul CJC.

Marius Horia Ţuţuianu a afirmat că a fost luată această decizie deoarece Consiliul Judeţean nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.

Secretarul Consiliului Judeţean Constanţa, Mariana Belu, a explicat în cadrul şedinţei de ce nu s-a constituit CJC parte civilă în cadrul procesului penal.

“În 2014, în cursul urmăririi penale, DNA Constanţa a solicitat dacă ne constituim parte civilă. Întrucât, potrivit Codului de Procedură Penală, a te constitui parte civilă se face pe baza unei expertize, a unei evaluări temeinic justiticate, noi nu aveam această expertiză, şi nici timpul necesar de a o face deoarece constituirea ca parte civilă se poate face până la sesizarea instanţei de judecată, până la începerea cercetării judecătoreşti sau dacă nu s-a făcut până la acest moment procesual se poate face pe calea unei acţiuni civile în momentului în care se soluţionează dosarul penal şi se constată definitiv şi irevocabil care este valoarea prejudiciului. CJC a optat pentru a doua variantă”, a afirmat Mariana Belu.

Acţiunea civilă va fi făcută după ce va exista o hotărâre definitivă în acest dosar, în prezent existând o hotărâre a primei instanţe, şi anume Curtea de Apel Bucureşti. De asemenea, cuantumul prejudiciului urmează să fie stabilit tot după pronunţarea unei soluţii definitive.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu a fost condamnat, la sfârşitul lunii iulie, de Curtea de Apel Bucureşti, la 15 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în dosarul în care este acuzat că a plătit 30 de milioane de lei din bugetul CJ pentru plantarea de perdele forestiere şi pentru alte proiecte care nu s-au realizat.

În acest dosar au mai fost condamnaţi Victor Aurelian Coman şi Daniel Dan Popa, administratori al SC Rom Coman SRL, ambii primind nouă ani şi opt luni de închisoare.

Adrian George Gâmbuţeanu, fost director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, a primit o pedeapsă de şase ani şi patru luni de închisoare, iar Costică Zelcă, administrator al SC Stop SRL, a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Titi Cenuşă, fost arhitect şef al CJ Constanţa, şi Lucian Simion au primit o pedeapsă de câte patru ani şi zece luni de închisoare.

Felicia Tăicuţu, fost director general al Direcţiei Economico-Financiare din CJ Constanţa, Constantin Vlăducă, Gică Ene, fost inginer silvic la RAJDP Constanţa, notarul public Ruxandra Luminiţa Darie, Florin Georgel Onescu, fost primar al comunei Lipniţa, judeţul Constanţa, şi Nela Geileanu, fost secretar al comunei Lipniţa, au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Pedepse de doi ani de închisoare cu suspendare au primit Ionuţ Ţiţimeaua, fost director general al Direcţiei Administraţie Publică şi Juridică din CJ Constanţa, Tudorel Pârvu şi Bogdan Teoniu Gavrilă Dima, ambii foşti directori generali ai Direcţiei Buget Finanţe din CJ Constanţa.

În cazul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, instanţa a dispus condamnarea la 300 de zile de amendă penală, în cuantum de 1.000 de lei pe zi, totalizând 300.000 de lei. Instanţa a mai dispus supravegherea judiciară a RAJDP Constanţa pe o perioadă de trei ani, prin mandatar judiciar desemnat de Ministerul Finanţelor.

Societatea Rom Coman SRL a fost condamnată la 300 de zile amendă penală în cuantum de 500 lei pe zi, totalizând 150.000 de lei, iar ca pedeapsă complementară, instanţa a dispus dizolvarea firmei.

Societatea Stop SRL a primit o amendă penală de 300 de zile în cuantum de 2.000 de lei pe zi, totalizând 600.000 de lei. Firma trebuie să publice hotărârea de condamnare, prin intermediul postului de televiziune TV Neptun şi printr-un post naţional de televiziune, în număr de cinci apariţii în cazul fiecăruia din cele două posturi, cu o frecvenţă de cel mult o apariţie pe săptămână.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au luat act că persoana vătămată Consiliul Judeţean Constanţa nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de inculpaţi şi de procurori la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În noiembrie 2014, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Nicuşor Constantinescu, alături de alţi zece funcţionari publici locali, toţi fiind acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat prin care au cauzat un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei Consiliului Judeţean Constanţa şi un prejudiciu de 1,3 milioane de lei statului român, în perioada 2010 - 24 martie 2014. Prejudiciul cauzat CJ Constanţa provine din plăţi făcute de Constantinescu pentru mai multe proiecte realizate doar ”pe hârtie”, constând în special în lucrări de împădurire.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost condamnat definitiv, în 29 iunie, de Curtea de Apel Constanţa, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul Centrului Militar Zonal.

Într-un alt dosar, în 27 iunie, Nicuşor Constantinescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu privind refuzul aprobării construirii unui parc eolian. Decizia nu este definitivă, contestaţia urmând să se judece la Curtea de Apel Bucureşti.