UPDATE CCR a amânat dezbaterea cu privire la protocolul încheiat de Parchet şi SRI. Iordache: Situaţia de după 2009, ca cea din perioada comunistă

Curtea Constituţională a dezbătut miercuri sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Parchetul General vizând încheierea protocolului secret cu SRI din anul 2016. Ministerul Public a susţinut în faţa instanţei constituţionale că aceste protocoale au fost simple acorduri tehnice. O decizie se va da pe 11 decembrie.

UPDATE CCR a amânat pronunţarea asupra sesizării pentru şedinţa din 11 decembrie.

Şedinţa Curţii Constituţională s-a încheiat la ora 11.30, Curtea rămânând în pronunţare.

Ministerul Public: Protocolul este un acord tehnic. Nu s-a legiferat

Reprezentantul Minsiterului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat miercuri, în şedinţa CCR unde se dezbate sesizarea pe conflictul Parlament-Ministerul Public privind protocoalele, că acestea au fost documente tehnice şi nu a existat o interdicţie de clasificare a lor.

"Nivelul de secretizare a fost stabilit de SRI, MP a respectat nivelul de secretizare. Accesul la informaţii clasificate nu se justifică prin simplu rang funcţie sau deţinerea unei autorizări de securitate. Prin urmare protocoalele au fost comunicate Parchetelor cu care au lucrat. Mai este de observat faptul că în momentul încheierii protocoalelor nu există o obligaţie expresă care să interzică clasificarea. Aceasta a apărut în 2018. Din punct de vedere a unei actuale temeinicii a clasificării credem că aceasta nu face obiectul sesizării de faţă",a afirmat Iuliana Nedelcu.

În plus, reprezentantul Ministerului Public a susţinut că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.

"Protocolul este un acord tehnic prin care s-au stabilit modalităţi practice ale colaborării referitoare la cooperarea între Servicii şi organele de anchetă penală, precum şi informaţii care cuprind indicii pentru procurori pentru o infracţiune ce trebuie urmărită. Aşadar, protocoalele au fost stabilite pentru a standardiza proceduri de lucru riguroase. (...) Dacă există nerespectare a atribuţiilor legale va avea loc această verificare. Protocoalele sunt acte de natură civilă bilaterale, un acord între autorităţi, un act intern, acesta e motivul pentru care nu se publică în Monitorul Oficial. Părţile se află pe poziţii de egalitate, niciuna nu are o putere de decizie superioară, de aceea considerăm că nu se poate vorbi despre o vătămare. Nu au fost stabilite norme juridice de conduită. Adică nu s-a legiferat şi nici nu s-a împiedicat legiferarea",a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.

„Argumente retorice, de emoţie”

Reprezentantul Minsiterului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a susţinut, miercuri, în contrapartidă la declaraţiile lui Florin Iordache, că asimilarea făcută de vicepreşedintele Camerei cu justiţia stalinistă este surprinzătoare, reprezentând de fapt un simplu argument retoric, de emoţie, scrie Mediafax.

"Conduita generatoare a presupului conflict imputată Ministerului Public constă încheierea în 2009 şi 2016 a acestor protocoale de colaborare clasificată. Prin aceste protocoale s-ar fi conferit, susţine partea care a sesizat conflictul, SRI calitatea de organ de cercetare penală, căpătând în acest mod caracter de act de legiferare. Protocoalele s-au repercutat asupra Justiţiei care s-ar fi făcut nu pe baza legii, ci a protocoalelor. Este susţinut că Ministerul Public a încălcat principiul separaţiilor puterilor în stat, articolul 131 din Legea fundamentală. Potrivit autorului sesizării, se susţine că Ministerul Public a generat atât un conflict negativ de competenţă, cât şi unul pozitiv. Credem că e important de menţionat decizia 140/2018 în care se arată că nu poate fi un conflict negativ de competenţă, cât şi pozitiv. Jurisprudenţă în care s-a arătat că nerespectarea unor obligaţii de sorginte legală nu naşte automat un conflict. Considerăm că din perspectiva acelor elemente care generează conflictul negativ, nu ne aflăm în faţa unei încălcări de competenţă constituţională", a susţinut, în faţa judecătorilor CCR, reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, şefa Secţiei Judiciare din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul a catalogat asimilarea făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cu justiţia stalinistă ca fiind cel puţin surprinzătoare, în contextul în care ea vine din aprtea unei alte puteri a statului.

"Unul dintre ele a fost susţinut azi în faţa domniilor voastre de autorul sesizării şi e vorba de asimilarea cu justiţia stalinistă. Argumentul sau susţinerea mi se pare cel puţin surprinzătoare în condiţiile în care o putere a statului afirmă că are o componentă totalitară în funcţionarea statului. Cred că e o simplă procedură retorică de emoţie prin care se speculează o memorie colectivă, un factor istoric, o memorie colectivă de 50 de ani care s-a caracterizat prin abuzuri ale statului împotriva propriilor cetăţeni. Argumentul de emoţie mizează pe factorul uman al auditoriului", a completat Iuliana Nedelcu.

Iordache: Situaţia, ca cea din perioada comunistă

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a spus, miercuri, în şedinţa CCR unde se dezbate sesizarea pe conflictul Parlament-Ministerul Public privind protocoalele, că situaţia de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigaţii penale.

"Sunteţi astăzi chemaţi să daţi o decizie care să condamne legăturile secrete dintre Servicii şi instituţii care au chemat să perpetueze abuzurile din România. Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul, ÎCCJ precum şi alte instanţe care trebuie să înfăptuiască justiţia prin lege. Ministerul Public şi-a încălcat propriile uzurpând competenţele Parlamentului, a investit SRI cu competenţe de cercetare penală, conferind prin acte secrete competenţe pe care Parlamentul nu le-a prevăzut sau interzis. Ministerul Public, prin acţiunea sa a adus atingere şi atributului constituţional al ICCJ şi a celorlalte instanţe, asa cum e definit în articolele 124 şi 126 din Constituţie. Prin protocoalele secrete cu SRI, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justişie a interferat în activitatea de judecată într-un mod în care judecătorii nu aveau cum să îl cunoască atâta timp cât aceste protocoale erau secrete, aceştia judecând în fapt fără să cunoască temeiul protocoalelor secrete care cuprind proceduri în afara legii şi proceduri împotriva legii", a declarat Florin Iordache, la şedinţa Curţii Constituţionale, transmite Mediafax.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a minţit atunci când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

"Situaţia de după 2009 e mult mai gravă, ca şi cea din perioada comunistă pentru că, la fel ca în perioada comunistă, organele securiste puteau să facă investigare penală. Lazăr a afirmat că aceste protocoale sunt nişte metodoligii de lucru şi nu au caracter de lege. Această afirmaţie e complet cinică şi falsă. Atât procolul din 2009 şi cel din 2016 merg mult dincolo de competenţele legii. Aceste norme au avut efecte concrete, materializându-se prin probe necunoscute atât instanţelor, Constau în obiectul cooperării în „constituirea de echipe comune în baza unor planuri de acţiune comune”. Adică mult peste ceea ce legea permitea. Modalitatea de punere în practică a mandatelor de supraveghere era împotriva legii. Competenţa SRI de a face acte premergătoare a depăşit limitele fixate de legiutor. Practic prin această prevedere din protocol s-a revenit la forma articolului 224 din Codul de procedură penală comunist", a completat Iordache.

Florin Iordache a susţinut că ofiţerii SRI acţionau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea acestor protocoale, a fost ştirbit atributul suveran al instanţelor de a se pronunţa asupra litigiilor.

"Ministerul Public a împiedicat instanţele de a-şi îndeplini atributul judecării cauzelor. CCR a insistat asupra faptul că exigenţele de îndeplinire a justiţiei sunt îndeplinite doar atunci când un judecător are posibilitatea reală de a înfăptui actul de justiţie. Au lăsat probe la libera apreciere, pe care le considerau nerelevante, probe care nu au mai putut constitui obiectul judecării. În consecinţă, din cele expuse rezultă indubitabil că Ministerul Public a încălcat ordinea de drept, principiul separaţiilor puterii în stat. Solicităm aşadar restabilirea supremaţiei Constituţiei, iar cetăţenii lezaţi din 2009 până în prezent să îşi poată obţine recunoaşterea drepturilor încălcate şi remedia vătămarea de produse prin respectarea drepturilor garantate prin Constituţie", a conchis deputatul PSD.

Conflict între Parlament şi Ministerul Public

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională în 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, căruia preşedintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuţiile în aceeaşi zi.

În 24 august, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a publicat, pe pagina sa de Facebook un protocol încheiat între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 7 decembrie 2016. 

A doua zi, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, pe Facebook, că declanşează procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general Augustin Lazăr. În replică, procurorul general afirma că tema protocoalelor ”este falsă” şi că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie.

Deputatul PSD Florin Iordache declara, în 25 septembrie, că protocoalele încheiate de Parchetul General cu SRI sunt inadmisibile, iar Parlamentul se gândeşte foarte clar să sesiseze CCR privind un conflict juridic de natură constituţională. "Prin semnarea acestor protocoale, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a transformat SRI în organ de urmărire penală. Noi analizăm dacă nu este vorba despre un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm Curtea Constituţională", afirma Florin Iordache.

Mişcarea civică Iniţiativa România a sesizat luni Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către Liviu Dragnea a atribuţiilor de Preşedinte al Camerei Deputaţilor către dl Florin Iordache şi sesizării de către acesta a Curţii Constituţionale în legătură existenţa unor protocoale de colaborare între parchete şi SRI, ceea ce, conform organizaţiei, ar putea folosi ca pretext pentru revizuirea sentinţelor sau eliminarea din dosare penale a unor probe.