CCR, decizii la foc automat: prag pentru abuzul în serviciu, miniştrii penali şi audierea magistraţilor în Parlament

Activitate intensă la Curtea Constituţională, în ultima săptămână. Magistraţii au dat mai multe decizii importante sau au motivat excepţii în cazuri mediatizate. Printre acestea se numără motivarea deciziei printre care s-a stabilit persoanele condamnate nu pot face parte din Guvern şi sentinţa prin care s-a hotărât că magistraţii pot fi audiaţi de parlamentari în calitate de simpli cetăţeni

În plin scandal politic, generat de moţiunea de cenzură PSD-ALDE împotriva guvernului Sorin Grindeanu, CCR au stabilit că persoanele cărora le-a expirat condamnarea, care au fost reabilitate sau amnistiate sau în cazul cărora a intervenit dezincriminarea infracţiunii pentru care au fost condamnate pot fi membri ai guvernului.

Excepţia a fost ridicată pe 5 ianuarie de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, în momentul în care mass-media a vehiculat numele preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, ca posibil premier în condiţiile în care politicianul a fost condamnat, anul trecut, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”. Potrivit legii, în cazul său, reabilitarea intervine în 2010, iar până atunci nu poate fi premier deoarece există o prevedere legislativă care interzice celor condamnaţi penal să fie membri ai Guvernului.

Opinie separată: Condamnaţii pot fi miniştri

Magistraţii au stabilit că prevederea este constituţională, şi au respins sesizarea ca inadmisibilă. Decizia CCR a fost luat cu şase voturi „pentru” şi trei „împotrivă”. Cei trei judecători care au votat „împotrivă” – Valer Dorneanu, Marian Enache şi Maya Teodoroiu, toţi propuşi la CCR de PSD – au redactat o opinie separată în care au arătat că interdicţia impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcţia de membri ai Guvernului este neconstituţională deoarece, un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern. „Se creează un regim mai aspru şi nejustificat în privinţa condiţiilor de accedere la calitatea de membrii ai Guvernului, faţă de condiţiile de candidatură la Preşedinţie şi Parlament, un impediment absolut”, se arată în opinia separată.

Pe de altă parte, judecătoarea Livia Stanciu, deşi a fost de acord cu respingerea ca inadmisibilă a sesizării făcute de Avocatul Poporului, a respins argumentele colegilor săi şi a avut propria sa motivare. Într-o opinie concurentă, ea a explicat că o persoană condamnată penal nu ar trebui să mai poată ocupa niciodată o funcţie de demnitate publică, spunând că reabilitarea nu şterge condamnarea.

Magistraţii pot fi audiaţi la Parlament

La câteva zile distanţă, pe 21 iunie, CCR a statuat că magistraţii pot fi chemaţi la audieri dacă este vorba de aspecte care vizează activitatea lor profesională, însă pot să nu se prezinte dacă sunt chemaţi în calitate de simpli cetăţeni. Decizia a fost data ca urmare a unei sesizări de neconstituţionalitate a prevederilor din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului referitoare la obligativitatea prezentării la audiere în comisiile de anchetă parlamentare.

Practic, judecătorii CCR s-au pronunţat pentru a doua oară (prima decizie a fost luată cu majoritatea voturilor celor nouă judecători constituţionali - n.r.) cu privire la prezenţa magistraţilor la audieri în comisiile parlamentare de anchetă şi continuarea activităţii unei comisii parlamentare în circumstanţele existenţei unei anchete penale pe acelaşi subiect. Discuţiile despre audierea magistraţilor în Parlament au pornit de la activitatea Comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009. Printre cei invitaţi la audieri sunt foşti politicieni, ofiţeri SRI, dar şi procurorul-şef  al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Aceasta din urmă, a transmis o adresă comisiei parlamentare prin care le aduce, a doua oară, la cunoştinţă membrilor acesteia că nu se va prezenta la audieri deoarece nu are informaţii referitoare la obiectul cercetării lor.

Şeful DIPI, fără avizul CSAT

Activitatea judecătorilor constituţionali din 21 iunie nu s-a încheiat la această sentinţă. În aceeaşi zi, Curtea Constituţională a respins cu majoritate de voturi, sesizarea de neconstituţionalitate depusă de 25 de senatori PNL privind Legea de adoptare a OUG 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DIPI) a Ministerului de Interne. Curtea a respins sesizarea în toate cele trei puncte ale sale: încălcarea principiului bicameralismului, numirea unei persoane civile la conducerea DGPI şi neavizarea sa de către Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Potrivit Legii, şeful DIPI este numit şi eliberat din funcţie de către ministrul Afacerilor Interne, iar preşedintele, prin calitatea de şef al CSAT, este scos din procedura de numire.

Au reglementat paşii de modificare a Constituţiei

CCR a mai admis, săptămâna aceasta, sesizările depuse de către PNL şi USR privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse Regulamentului Senatului potrivit cărora iniţiativele de revizuire a Constituţiei sunt dezbătute mai întâi în Camera Deputaţilor şi apoi în Senat.

Modificarea Regulamentului Senatului a venit în urma disputelor dintre membrii celor două Camere ale Parlamentului. Aceştia nu au reuşit să stabilească cine ar trebui să dezbată prima oară iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, care vizează redefinirea familiei drept căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Coaliţia pentru familie depusese la Senat această o iniţiativă de modificare a Constituţiei. CCR a decis că deputaţii trebuie să dezbată prima oară initiativa.

Articol neconstituţional din Legea Avocatului

Sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei" din cuprinsul Legii privind exercitarea profesiei de avocat contravine dispoziţiilor constituţionale, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate şi precizie, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) de admitere a excepţiei publicată tot săptămâna trecută, miercuri. Prevederea stabilea în ce condiţii avocaţii condamnaţi pentru diverse infracţiuni pot fi excluşi din Barou.

CCR a arătat că necircumstanţierea expresă a infracţiunilor a căror săvârşire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrariului, făcând posibilă aplicarea diferenţiată a sancţiunii excluderii din profesie, în funcţie de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate.

Instanțele constituționale, indiferent de rolul pe care îl au sau și-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puțin activ, nu pot deveni legiuitori, Livia Stanciu, judecător CCR

Au impus prag la abuzul în serviciu

O altă motivare a CCR publicată joi, pe 21 iunie, „rezolvă” problema lipsei pragului valoric în cazul incriminării infracţiunii de abuz în serviciu. Concret, magistraţii au judecat o excepţie ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, judecată pentru abuz în serviciu. În acelaşi dosar, liderul PSD este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Prejudiciul în acest caz ar fi de 108.000 de lei.

Judecătorii au respins în unanimitate ca inadmisibilă excepţia Bombonicăi Prodana. Ei au motivat că încă de anul trecut au stabilit că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului. Potrivit motivării publicate săptămâna aceasta, CCR a obligat legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând că nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.

Din nou, judecătoarea Livia Stanciu a formulat o opinie concurentă, argumentând că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant.