Calendarul de măsuri 2018 - 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării din penitenciare şi a condiţiilor de detenţie a fost aprobat de Guvern

Ministerul Justiţiei ia în calcul introducerea în legislaţia penală a măsurii supravegherii electronice pentru a reduce supraaglomerarea din penitenciare, decizie care ar urma să fie luată de către judecători, după modelul pedepselor cu suspendare, arată Calendarul de măsuri 2018 - 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie care a fost aprobat ân şedinţa de miercuri a Guvernului.

Calendarul de măsuri 2018 – 2024 a fost conceput în cadrul Grupului de lucru din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Direcţiei Naţionale de Probaţiune şi prevede modificări legislative care urmăresc reducerea numărului de deţinuţi din penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, investiţii în infrastructura penitenciarelor care vizează extinderea numărului de locuri de detenţie şi modernizarea celor existente, funcţionarea sistemului de probaţiune pentru facilitarea aplicării sancţiunilor şi măsurilor comunitare care să ducă la reducerea populaţiei penitenciare, implementarea programelor şi strategiilor de inserţie a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs efectiv pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu în bani, precum şi introducerea supravegherii electronice (prin brăţara electronică).

Potrivit Calendarului de măsuri pentru soluţionarea supra-aglomerării din penitenciare, una dintre măsuri este aceea a introducerii în lege a posibilităţii ca unii dintre condamnaţi să fie supravegheaţi electronic, măsura urmând să fie dispusă de către un judecător.

”România derulează o analiză cu privire la adoptarea unor modificări legislative (inclusiv Codul penal şi Codul de procedură penală) în vederea reglementării supravegherii electronice a persoanelor faţă de care s-a pronunţat o hotărâre definitivă într-o cauză penală. (…) Deţinuţii pot fi supravegheaţi electronic la distanţă; sistemele pot fi folosite în cazul deţinuţilor care: participă la activităţile lucrative, educative, de asistenţă psihologică, de asistenţă socială, în exteriorul locului de deţinere; se deplasează pentru acordarea asistenţei medicale la spitale/cabinete medicale situate în afara locului de deţinere; beneficiază de permisiunea de ieşire din penitenciar etc. De asemenea, este în analiză şi eventualitatea extinderii posibilităţii legale pentru luarea de către un judecător a măsurii supravegherii electronice drept formă de individualizare a executării pedepsei, urmând modelul instituţiei suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv o formă a liberării condiţionate” se arată în documentul citat.

Termenul privind această posibilă măsură este semestrul al doilea al acestui an. 

Ministerul Justiţiei face, de asemenea, o ”analiză a oportunităţii pentru promovarea unui recurs în interesul legii în materia cererilor de liberare condiţionată”.

Astfel, la începutul lunii decembrie Ministerul Justiţiei a solicitat curţilor de apel transmiterea hotărârilor definitive pronunţate în cauze având ca obiect cereri de liberare condiţionată pentru a examina modul în care sunt interpretate în practica instanţelor dispoziţiile legale referitoare la condiţia liberării condiţionate constând în "formarea convingerii instanţei că persoana condamnată sa îndreptat şi se poate reintegra în societate”. Până la 10 ianuarie 2018 au răspuns solicitării Ministerului Justiţiei, transmiţând hotărâri judecătoreşti în materia cererilor de liberare condiţionată, şase dintr-un total de 15 curţi de apel, menţionează sursa citată.

Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis, în aprilie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.