UPDATE Asociaţia 15 Noiembrie 1987 cere Societăţii Timişoara retragerea premiului „Speranţa” acordat lui Augustin Lazăr. Răspunsul Societăţii

FOTO: Inquam Photos/ George Călin

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 solicită, într-o scrisoare deschisă, Societăţii Timişoara să retragă premiul ”Speranţa” acordat procurorului general Augustin Lazăr, pe care-l acuză de poliţie politică şi îl cataloghează drept ”un procuror de tip comunist, implicat în acţiuni represive”.

UPDATE. Vicepreşedintele Societăţii Timişoara, Brânduşa Armanca, a declarat, sâmbătă că nu îi va fi retras premiul „Speranţa” procurorului general Augustin Lazăr, aşa cum a solicitat Asociaţia 15 Noiembrie 1987 într-o scrisoare deschisă.

Aşa cum am anunţat la momentul respectiv, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a primit, pe 29 martie 2019, Premiul „Speranţa” al Societăţii Timişoara pe anul 2018, în cadrul unei festivităţi ce a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”.

În contextul atacului mediatic concertat, zilele acestea, împotriva lui Augustin Lazăr, Societatea Timişoara a anunţat, sâmbătă, că nu intenţionează să-i retragă premiul „Speranţa” acordat acestuia, motivând că premiul a fost acordat „unui om pentru atitudinea lui corectă şi fermă în apărarea justiţiei”, conform mediafax.ro. 

„Noi nu am primit nicio solicitare de acest fel, nu comunicăm cu alte organizaţii prin presă, deşi suntem şi noi jurnalişti. Sunt convinsă că orice discuţie despre retragerea premiului este inutilă pentru că noi am premiat un om pentru atitudinea lui corectă şi fermă în apărarea justiţiei. Acesta a fost criteriul cel mai important, el este îndeplinit şi în ziua de astăzi”, a afirmat Brânduşa Armanca.

De asemenea, vicepreşedintele Societăţii Timişoara a precizat că nu participă la campanii împotriva unor persoane sau şefi de instituţii.

“Nu participăm la campaniile Antenei 3 şi ale lui Dan Voiculescu împotriva unor persoane sau şefi de instituţii. Eu consider că este o campanie murdară de tip securistic, practicată în trecut de Dan Voiculescu în calitatea sa de om al Securităţii, care a fost transferată, iată, ca metodă în televiziunile sale. Nu vom participa, asta sunt sigură, la campaniile lui Voiculescu”, a adăugat Armanca.

„Statutul dumneavoastră, al ”Societăţii Timişoara”, prima asociaţie civică născută pe baricadele Revoluţiei anticomuniste în primul oraş-martir al României are ca scop „promovarea democraţiei, apărarea drepturilor omului, informarea corectă şi nepărtinitoare a opiniei publice interne şi internaţionale, exprimarea liberă a opiniilor, stimularea gîndirii libere şi critice în întreaga viaţă politică, economică, socială şi culturală din România”, principii care caracterizează majoritatea organizaţiilor societăţii civile din România”, se arată în scrisoarea deschisă adresată membrilor Societăţii Timişoara, semnată de preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987”, Marius Boeriu, vicepreşedintele Dănuţ Iacob şi de Lucia Hossu Longin, realizator TV, autoarea serialului ”Memorialul Durerii, conform mediafax.ro. 

Reprezentanţii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 arată că membrii "Societăţii Timişoara" s-au manifestat, de-a lungul istoriei, drept apărători constanţi ai poziţiilor anticomuniste, promotori ai reformei morale a societăţii româneşti.

Viaţa politică a României, afectată de foştii activişti ai comunismului

„Acesta este şi temeiul solicitării noastre, de a vă cere să retrageţi premiul ”Speranţa”, pe care l-aţi acordat recent Procurorului General al României, domnul Augustin Lazăr. Am crezut şi credem cu tărie, ca şi dumneavoastră, că România ar fi avut o cu totul altă soartă, dacă în politica românească s-ar fi aplicat prevederile lustraţiei. Viaţa politică românească nu ar fi fost atît de contaminată de foştii activişti ai partidului comunist, care au construit o ”democraţie originală”, bazată pe păstrarea şi promovarea în funcţii a celor care au făcut parte din sistemul de represiune, de la securişti şi magistraţii obedienţi poliţiei politice, la informatorii şi ”tehnocraţii” regimului comunist”, arată sursa citată.

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 transmite că a aflat cu stupefacţie, la o zi după acordarea premiului ”Speranţa” procurorului general Augustin Lazăr, că şi acesta este un magistrat din aceeaşi categorie a lustrabililor, ”un procuror de tip comunist, implicat în acţiuni represive”.

„A respins de două ori cererile de eiberare condiţionată a disidentului român Iulius Filip. Domnul Filip fusese condamnat pentru transmiterea unui mesaj către congresul de înfiinţare a ”Solidarităţii” poloneze, care a făcut atunci, în 1981, ocolul lumii şi a arătat că în România demnitatea nu a murit. Pentru curajul său de a fi salutat înfiinţarea ”Solidarităţii” a fost decorat, după căderea comunismului, personal de preşedintele Poloniei, Lech Walensa. Aflat însă în anii ’80 în penitenciarul Aiud, condamnat pentru actul său de curaj, lui Iulius Filip i-a fost refuzată atît în 1985, cît şi în 1986 eliberarea condiţionată chiar de către procurorul Augustin Lazăr, pe atunci un executat al ordinelor Securităţii, care îl consindera pe dizidentul roman drept un ”anticomunist nereeducabil”", se mai arată în scrisoare.

Augustin Lazăr, acuzat de poliţie politică

Reprezentanţii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 cataloghează acţiunea de atunci a actualului procuror general Augustin Lazăr ca fiind neîndoielnic, în mod direct şi nemijlocit una de poliţie politică, incompatibilă cu principiile "Societăţii Timişoara".

„Înţelegem că i-aţi acordat Premiul ”Speranţa” lui Augustin Lazăr fără a cunoaşte trecutul său întunecat (aşa cum a făcut cu Iulius Filip, poate că a procedat şi cu alţi dizidenţi anticomunişti, încarceraţi pe atunci la Aiud). Acesta este şi temeiul solicitării noastre, care nu priveşte doar retragerea unei distincţii acordate unei persoane, ci respectarea propriilor dumneavoastră principii, care vă definesc activitatea şi vă caracterizează propria istorie instituţională. De aceea, în numele crezului nostru comun în valorile democraţiei şi ale bunului simţ, sperăm că vă veţi respecta principiile, dovedind că ”Punctul 8” de la Timişoara nu a murit, ca spirit al unei reformei morale a societăţii româneşti. Sînteţi primii datori să îndepliniţi aceste norme de moralitate. Sperăm că, respectîndu-vă Statutul, care îşi are rădăcinile în ”Proclamaţia de la Timişoara”, veţi retrage neîntîrziat premiul ”Speranţa”, care nu poate onora un fost procuror care s-a dovedit unealtă obedientă a Securităţii”, potrivit sursei citate.

Lazăr, considerat procuror comunist 

În finalul scrisorii, reprezentanţii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 le cer membrilor "Societăţii Timişoara" să reflecteze la personalităţile ilustre cărora le-au fost acordate premiul ”Speranţa” de-a lungul anilor.

„Ne gîndim la Majestatea Sa Regele Mihai, la Seniorul Corneliu Coposu, la Monica Lovinescu. Credeţi că ar fi acceptat să le fie alăturat numele lor, cu cel al unui procuror comunist?", se arată în finalul textului.

Scrisoarea este semnată de către preşedintele ”Asociaţiei 15 Noiembrie 1987”, Marius Boeriu, vicepreşedintele Dănuţ Iacob, dar şi de către Lucia Hossu Longin, realizator TV, autoarea serialului ”Memorialul Durerii”, în care apare şi disidentul Iulius Filip.