Poliţiştii cu studii superioare primesc un spor de 25% la salariu

Veşti bune pentru agenţii de poliţie. Dacă au studii superioare vor primi un spor de 25% din salariu. Asta după ce, joi, vicepremierul Gabriel Oprea a semnat un ordin de ministru în acest sens. Oprea a introdus însă o condiţie: angajaţii trebuie să îşi desfăşoare activitatea în acelaşi domeniu ca în decembrie 2009, atunci când au fost suspendate sporurile pentru personalul bugetar.

Anunţată ca o „măsură reparatorie“ după tăierile salariale din 2009, ordinul aduce în plus doar pentru o parte a agenţilor de poliţie pentru că nu toţi au studii superioare. Acest ordin face parte dintr-o serie de pomeni electorale marca PSD, începută de puţin timp.

CE MAI CONŢINE ORDINUL MINISTRULUI

În afara acordării sporului de 25% din salariu pentru agenţi, ordinul mai acordă sporuri şi pentru turele de noapte.

„Prin acelaşi ordin aprobat de vicepremierul Gabriel Oprea au fost clarificate aspectele privind acordarea sporului pentru munca prestată pe timp de noapte, pentru activităţile desfăşurate în baza programelor sau a planificărilor aprobate de unitate, inclusiv pentru cazurile când aceste activităţi se desfăşoară în ture. Totodată, se reglementează modalitatea de stabilire a gradaţiilor pentru perioada de creştere a copilului, cât şi modalitatea de acordare a ajutorului în caz de deces pentru familiile angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne care şi-au pierdut viaţa în timpul serviciului“, a detaliat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI.

Reprezentanta ministerului a mai precizat că ajutorul acordat în caz de deces reprezintă de acum un venit neimpozabil. Acesta va fi exceptat de la plata contribuţiilor sociale obligatorii.

Oficialul a amintit că această formă de sprijin completează pachetul de măsuri adoptate în acest an tot printr-un ordin al ministrului Gabriel Oprea, prin care s-a introdus posibilitatea menţinerii în activitate sau a reîncadrării angajaţilor care au fost răniţi în misiune şi au fost încadraţi într-un anumit grad de invaliditate.

AVANTAJE PENTRU URMAŞII CELOR DECEDAŢI

Monica Dajbog a mai adăugat că, în cazul decesului angajaţilor aflaţi în misiune, este prevăzută posibilitatea pentru soţul supravieţuitor sau copiii acestuia de a se angaja în MAI, iar în cazul în care urmaşii angajatului decedat în misiune îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege, ei se pot înscrie, fără examen, în instituţiile de învăţământ al MAI.

ALTE ELECTORATE DE VARĂ PENTRU ALEGERI DE TOAMNĂ

La începutul acestei săptămâni, Senatul a adoptat legea amnistiei pentru mame şi pensionari care au primit de la stat sume necuvenite pe care le-au primit din vina funcţionarilor Ministerului Muncii. Chiar şi cei care au apucat să returneze sumele plătite ilegal vor primi banii înapoi. Amnistia nu s-a oprit însă aici. Proiectul de lege a fost completat şi cu amnistia fiscală pentru toţi bugetarii care au obţinut venituri de natură salarială constatate a fi nelegale prin rapoartele Curţii de Conturi sau alte instituţii de control, aceştia fiind exoneraţi de la restituirea sumelor.

Nu au fost uitaţi nici hotelierii, care ar putea beneficia de o serie de facilităţi fiscale. Reducerea impozitului pe şi a contribuţiilor sociale sunt doar două dintre favorurile făcute de Guvern în prag de alegeri. ;

Cum vin banii din ordinul ministrului

Măsura de a acorda un spor direct prin ordin de ministru este una mai puţin obişnuită. De obicei, sporurile sau alte măsuri financiare ce vizează bugetarii sunt aprobate în plină şedinţă de Guvern, prin adoptarea unei hotărâri sau a unei  ordonanţe de urgenţă. De data aceasta, sporul s-a aprobat direct prin ordin de ministru, adică la nivelul Ministerului de Interne, nu în şedinţa de Guvern. Altfel spus, banii ce se vor plăti în plus vor veni de la Ministerul de Interne. Însă în urma oricărui spor, sau a unei prime, rămâne un gol financiar care trebuie umplut. „Bugetele ministerelor sunt completate prin rectificare bugetară“, spune fostul ministru de Interne, Gabriel Berca.

Electorata bancară, o altă mare păcăleală

Anunţată cu mare tam-tam în toamna anului, „electorata bancară“ este acum un fiasco. Schema, care se aplică de la 1 iulie, presupune o reducere a ratelor pentru cei cu credite. Principalele condiţii erau ca cei vizaţi să nu aibă întârzieri mai mari de 90 de zile, să aibă venituri brute de maximum 2.200 de lei, iar operaţiunea să fie opţională pentru bănci, nu obligatorie. „Electorata“ funcţionează astfel: clientul îşi restructurează creditul, banca îi reduce rata, dar prelungeşte perioada de plată cu încă doi ani. În 2016, cei vizaţi ar primi o deducere din venitul lunar impozabil. Practic, schema nu este decât o amânare.

Şmecheria a fost gândită de către Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, iar nota de fundamentare a proiectului a fost realizată împreună cu Banca Naţională a României (BNR). Numai că socoteala de acasă nu e la fel cu cea din târg: clienţii şi-au dat seama că prin restructurarea creditului cu această schemă fiscală vor ajunge în final să plătească mai mult, iar băncile sunt reticente să amâne pentru viitor colectarea unor sume de bani pe care le pot colecta azi.

În fapt, chiar premierul Victor Ponta afirma recent că „electorata“ nu are prea mare succes. A avut, însă, un alt efect: un scandal politic generalizat, la începutul anului, între premierul Victor Ponta, preşedintele Traian Băsescu şi BNR.

CINE CONTESTĂ

Electorata a fost contestată de cei care nu au credite şi care, indirect, ajungeau să subvenţioneze din taxele lor plasmele, maşinile, smartphone-urile sau vacanţe luate pe credit de clienţii băncilor.