Adrian Sârbu: viaţa ca un film

Adrian Sârbu: viaţa ca un film

Adrian Sârbu: viaţa ca un film

Părintele Pro TV a devenit românul cu cea mai înaltă funcţie într-o multinaţională. Are o avere estimată la peste 450 de milioane de dolari. Cunoscut ca un manager foarte dur, Adrian Sârbu a ajuns în 20 de ani dintr-un simplu regizor la Studiourile Sahia la şefia companiei Central European Media Enterprises.


Mai citeşte şi:

Adrian Sârbu, poziţia numărul unu la CME
Adrian Sârbu renunţă la ziarele din provincie

Adrian Sârbu a urcat cea mai înaltă treaptă în ierarhia companiei Central European Media Enterprises (CME), acţionarul majoritar al Pro TV şi al celorlalte posturi-surori.

După ce la sfârşitul lui decembrie 2008 a fost numit preşedinte al companiei, Sârbu (54 de ani) a devenit săptămâna trecută Chief Executive Officer (CEO), ajungând astfel românul cu cea mai înaltă funcţie într-o multinaţională, cu sediul la Londra, în Strada Charles 52, în cartierul Westminster. Sediul companiei se află în centrul Londrei, în apropiere de Hyde Park şi la 1,5 kilometri de Tamisa.

De altfel, aceasta a fost şi cea mai mare dorinţă a omului de afaceri din momentul în care a început colaborarea cu CME. „Sârbu are meritul lui. De când îl ştiu a vrut să ajungă la această funcţie. A fost un obiectiv pentru el“, a spus Sorin Enache, director general al Realitatea-Caţavencu, unul dintre managerii pe care Sârbu i-a „crescut“ în MediaPro.

Şef peste şapte ţări

Adrian Sârbu va coordona operaţiunile din cele şapte ţări în care grupul este prezent: Slovacia, Slovenia, Cehia, România, Ucraina, Croaţia şi Bulgaria.  În prima jumătate a acestui an, afacerea a generat venituri de peste 320 de milioane de dolari. Omul de afaceri va avea o misiune grea pentru că grupul de televiziune este afectat de criza economică mondială.

CME a înregistrat, în primele şase luni ale lui 2009, o scădere cu 38% a veniturilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai mult, acţiunile companiei listate la bursa de la New York au scăzut cu 74% în ultimul an.  

Odată cu numirea sa în funcţie, Sârbu a vândut către CME toate acţiunile Media Pro Entertainment, ce include, printre altele, Media Pro Pictures, Media Pro Studios, Media Pro Music&Entertainment, Cinema Pro şi Hollywood Multiplex, companii pe care omul de afaceri le-a creat de-a lungul timpului ca să servească Pro TV.

Tranzacţia s-a ridicat la aproape 100 de milioane de dolari. Din această sumă, Sârbu va primi 10 milioane de dolari bani gheaţă şi 2,2 milioane de acţiuni CME, plus posibilitatea de a cumpăra, în viitor, încă 850.000 de acţiuni ale companiei la preţul de astăzi.

De altfel, Sârbu a vândut în ultimii ani puţin câte puţin din afacerile pe care le deţinea în România.

Sârbu a ajuns în poziţia de CEO la 14 ani după ce l-a convins pe Ronald Lauder, fondatorul grupului de media CME şi moştenitor al producătorului de cosmetice Estee Lauder, să investească 20 de milioane de dolari într-un post TV din România: Pro TV, al cărui director a devenit.

Acel moment a schimbat faţa divertismentului de televiziune autohtonă. „În 1994 Ronald Lauder a fost singurul care mi-a întins mâna şi aşa am putut relansa Pro TV-ul“, declara Sârbu în octombrie 2007, la scurt timp după numirea sa ca director operaţional al CME.

Şi-a vândut afacerea puţin câte puţin

În 2006, Sârbu înfiinţează firma de publicitate Indoor Media, compania de distribuţie Media Pro Distribution. Tot atunci apare şi divizia de online a trustului, MediaPro Interactive. De asemenea Media Pro preia revista „The One” şi lansează o filială a Media Pro Pictures în Cehia.

În aceeaşi perioadă Sârbu vinde 5% din participaţiile pe care le deţine în Pro TV S.A. (compania din care fac parte Pro TV, Pro Cinema, Acasă TV, Sport.ro, Pro TV International şi MTV) către CME pentru suma de 27 de milioane de dolari.În 2007, CME cumpără alte 5% din acţiunile lui Sârbu pentru care plăteşte aproape 50 de milioane de dolari.



Afacerile media ale lui Adrian Sârbu

1989 – regizor de filme la Studioul Sahia.
1990 – deschide firma MediaPro.
1991 – pune bazele Mediafax.
1993 – lansează postul de radio Pro FM.
1 decembrie 1995 – postul Pro TV emite pentru prima dată.
1997 – apare cotidianul „ProSport“.
1998 – lansează postul Acasă TV şi cotidianul „Ziarul financiar” şi achiziţionează studiourile de film MediaPRO.
2000 – lansează canalul Pro TV Internaţional.
2003 – apare revista „Promotor”.
2004 – începe să emită Pro Cinema şi apare revista „Business Magazin”.
2006 – lansează o filială a Media Pro Pictures în Cehia.
2007 – lansează Sport.ro. Pro TV preia licenţa MTV. Vinde 5% din afaceri către CME.
2009 – devine CEO în cadrul companiei CEM.

Cunoscut ca un manager foarte dur

În jurul “imperiului” media pe care l-a creat, Adrian Sârbu a „crescut“ foarte mulţi oameni care au ajuns specialişti în management de presă sau vedete de televiziune. „Copilul cel mare” al omului de afaceri a fost Mihnea Vasiliu (actualul director al Diviziei Quality din grupul Realitatea-Caţavencu), fost director executiv al Publimedia şi Mediafax. Vasiliu îşi aminteşte prima întâlnire cu Sârbu în toamna lui 1991, când a fost angajat la Mediafax ca reporter.

„Pe atunci era o companie formată din 30 de oameni, iar patronul se întâlnea cu angajaţii. Ne vedeam des cu el pentru că avea biroul lângă noi, adică nu exista aura de patron, mogul. Era o mică firmă de media”. Multe legende au circulat pe seama durităţii lui Sârbu ca manager.

Mihnea Vasiliu e de părere că Sârbu, „antreprenor din naştere“ şi „vizionar  în media“, era un om implicat în managementul de zi cu zi atât timp cât era doar în România (înainte să coordoneze şi operaţiunile CME din alte ţări). Vasiliu precizează că uneori patronul era „poate prea implicat”, ajungând să îşi sufoce subordonaţii.

Urăşte greşeala care se repetă

Teo Trandafir, care a “locuit” la Pro TV din 2001 până în 2006, găseşte justificată duritatea fostului ei patron. “Era şi este în continuare sever cu oamenii care se tem de el şi cu cei care nu înţeleg mesajul. Urăşte greşeala atâta vreme cât se repetă în acelaşi loc”, a mărturisit vedeta.

În ceea ce priveşte experienţa pe care au “furat-o” de la Sârbu, foştii lui angajaţi sau colaboratori spun că le-a fost de ajutor. Dragoş Stanca, unul dintre directorii de la Realitatea Caţavencu  şi care a părăsit MediaPro în 2006, spune că printre lucrurile învăţate de la Sârbu s-au numărat şi „gândirea strategică pe termen lung şi fără limite geografice“, dar şi faptul că un eşec e preferabil lipsei de acţiune. „Clişeul «think big» îl defineşte, cred, pe Adrian Sârbu”, afirmă Stanca. 

Brăduţ Florescu, fost angajat la ProTV, recunoaşte că omul de media Adrian Sârbu era un dictator. „Dar dictatura sa era alimentată de pasiune şi de o viziune magnetică spre care încerca să-i împingă pe toţi cei din jur“, completează Florescu.

De asemenea, se pot număra pe degetele unei mâini cei care, după plecarea din trust, s-au mai aflat în graţiile fondatorului Pro. „Stilul e că toţi cei care pleacă de acolo sunt acuzaţi de trădare. Face parte din cultura companiei“, a mărturisit Vasiliu.

Cătălin Tolontan, redactor-şef la „Gazeta Sporturilor”, crede că Sârbu a realizat două instituţii majore: „Pe de o parte televiziunea modernă din România, iar pe de altă parte, ospiciul virtual  al oamenilor care au lucrat cu el, în sensul în care toţi suntem mai mult sau mai puţin nebuni şi mai mult sau mai puţin bolnavi. Pentru că efortul pe care îl solicită colaborarea cu el este enorm”, a spus Tolontan.

Ascensiunea lui Sârbu şi implicarea lui politică

Adrian Sârbu, stânga, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în sediul Comitetului Central al PCR

Parcursul profesional al lui Adrian Sârbu a început înainte de Revoluţia din 1989. După absolvirea Academiei de Teatru şi Film, Sârbu a devenit regizor la Studiourile Sahia unde a realizat peste 150 de filme documentare.

Venirea Revoluţiei a fost un moment decisiv în viaţa lui Adrian Sârbu. El a fost „operatorul oficial“ al evenimentelor, a filmat inclusiv procesul soţilor Ceauşescu.

Apropiat al lui Silviu Brucan
Oamenii care au participat la Revoluţie spun că el era un apropiat al lui Silviu Brucan, care l-a introdus pe Sârbu în sediul CC, unde a înregistrat întâlnirile din 22 decembrie 1989 şi după. Aşa a făcut primii săi bani, vânzând către posturile TV internaţionale înregistrările cu pricina.

La scurt timp după această întâmplare, Sârbu a intrat în politică, devenind consilierul personal al premierului în Guvernul Petre Roman, funcţie cu rang de secretar de stat responsabil cu comunicarea şi imaginea Executivului României.

În timpul manifestaţiilor din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, Adrian Sârbu a cerut Armatei dinamită pentru a arunca în aer balconul Universităţii. Pe această temă, în 2005, a fost chemat martor în dosarul „Mineriada“. Potrivit unor articole de presă de la acea vreme, citând surse autorizate, Adrian Sârbu a chemat câteva trenuri cu mineri la Bucureşti.

Pro tv baricadat la mineriada din 1999

Aceleaşi surse susţin că, după constituirea în noaptea de 10 spre 11 iunie a celulei de criză din Ministerul de Interne, Adrian Sârbu l-a informat la prima oră a dimineţii pe Bogdan Pătraşcu, secretarul Camerei Deputatilor şi secretar general al Frontului Salvării Naţionale, despre decizia de a evacua Piaţa Universităţii.

După acest episod, Adrian Sârbu a ieşit din politică, dar a rămas apropiat oamenilor puterii. În 1993, Sârbu a primit licenţa TV pentru postul sportiv Canal 31, care a devenit doi ani mai târziu Pro TV.

Postul TV a avut un rol decisiv în schimbarea puterii în 1996, când regimul lui Ion Iliescu a fost schimbat cu cel al lui Emil Constantinescu. În 1999, în timpul Mineriadei de la Costeşti, Adrian Sârbu a baricadat Pro TV-ul de teamă să nu ajungă minerii până la el.  După 2004, Sârbu a ţinut trustul Pro TV-ul departe de jocurile politice.