„Acul în carul cu fân“ - cum evaluează specialiştii şansele găsirii lui Mircea Crăciun, planoristul dispărut de o săptămână

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pilotul Mircea Crăciun este căutat de mai bine de o săptămână FOTO Iulian Bunilă
Pilotul Mircea Crăciun este căutat de mai bine de o săptămână FOTO Iulian Bunilă

Şansele ca planoristul Mircea Crăciun să mai fie în viaţă, la o săptămână de la dispariţie, sunt minime, susţin specialiştii în aviaţie. În ciuda amplorii operaţiunii de salvare, ei spun că inclusiv recuperarea trupului în acest anotimp are şanse minime de reuşită.

 „În acest moment, arborescenţa este foarte bogată şi de aceea operaţiunile de salvare din zilele acestea sunt un fel de căutarea unui ac în carul cu fân. Este aceeaşi situaţie ca în cazul unei avalanşe iarna”, susţin experţii consultaţi de „Adevărul”. De şapte zile, munţii patriei sunt scotociţi zi-lumină de efective de peste 1.000 de oameni, asistaţi de aeronave, drone şi maşini de teren. Totuşi, nici urmă de planoristul Mircea Crăciun, dispărut joia trecută într-un exerciţiu de rutină cu planorul decolat de pe aerodromul Ghimbav, Braşov.  

„Aria de zbor a unui planor se poate extinde foarte mult, în funcţie de curenţi. Traseul se planifică la modul orientativ, dar poţi face şi un ocol de 50 de km în funcţie de condiţiile meteo”, a explicat unul dintre instructorii de planorism din cadrul Aeroclubului României.

Planoarele nu zboară după trasee fixe

Este motivul pentru care au fost luate la pas trasee montane din opt judeţe, situate de o parte şi de cealaltă a Carpaţilor: Harghita, Covasna, Argeş, Buzău, Prahova, Braşov, Bacău şi Vrancea. Aparatul cu care zbura Mircea Crăciun era unul dintre cele mai performante din lume şi putea prinde şi viteze de 300 de kiloemtri pe oră, având o lungime de 7 metri şi o anvergură a aripilor de 18 metri. Era prima oară când zbura cu el şi dorea să-l folosească pentru a bate recordul mondial de zbor distanţă, de 1.000 de kilometri.

„Având în vedere că zbura prima oară cu acest planor, nu cred că avea de gând să se îndepărteze prea mult de bază. Dar o rază de 200 de km poate fi şi mare, şi mică. Părerea mea nu este că a rămas în criză de înălţime deoarece era un pilot foarte experimentat, ci că a fost surprins de un fenomen pe o pantă, s-au lipit nişte curenţi descendenţi de el şi n-a mai putut ieşi de acolo. Dacă a aterizat într-o zonă de conifere, este foarte greu de identificat aeronava, din cauza arborescenţei specifice”, a explicat instructorul de planorism.

Planorul s-ar fi putut face ţăndări

Sunt şi voci care susţin că ar trebui extinde căutările inclusiv în lacurile montane. Pe de altă parte, specialiştii avertizează că este foarte posibil să caute un planor care nici nu mai există. „Analiştii noştri au găsit două accidente similare cu acest tip de planor, în Statele Unite şi în Africa de Sud. Se arată că în ambele cazuri la impact s-a dezmembrat total aeronava, în fragmente destul de mici. Căutările sunt dificile, zonele sunt intens împădurite, aşa că el poate să fie într-o zonă pe lângă care să treci pentru că nu vezi la o distanţă de 10 metri din cauza densităţii pădurii. În unele zone am trimis doar personal cu pregătire alpină pentru a fi siguri că nu ne scapă nimic”, a explicat şi Raed Arafat.

După şapte zile petrecute în sălbăticie, şansele ca Mircea Crăciun să fie găsit în viaţă sunt infime, cu toate că probabilitatea de a supravieţui aterizării forţate a fost una însemnată, spun specialiştii.

„În sine, tehnica de aterizare nu ar fi putut să-l pună în pericol. La experienţa lui, ar fi putut s-o facă şi la nivelul coroanei copacilor, care este totuşi cea mai dificilă aterizare, deoarece nu ştii de acolo în ce unghi ajunge la sol aeronava”, a spus instructorul de planorism. Totuşi, a adăugat expertul, dacă rămânea în viaţă, chiar şi uşor rănit, era imposibil să nu găsească în primele zile pe cineva pe o cărare, deoarece Munţii Carpaţi nu sunt chiar aşa sălbatici precum par. Însă cele mai mari şanse la viaţă le-ar fi avut dacă îşi lua măsurile de precauţie necesare, înainte de zbor. „Ideal este ca atunci când pleci să spui ce ai de gând să faci, chiar dacă nu era obligat prin lege, fiind un zbor particular. De asemenea, altfel ar fi decurs căutările dacă ar fi pornit aparatul radar de la bord”, a adăugat instructorul de planorism. ;

Cea mai mare operaţiune de salvare din România

Planoristul Mircea Crăciun a fost căutat timp de o săptămână în Munţii Carpaţi, în cea mai amplă operaţiune de salvare care s-a desfăşurat vreodată în România şi ale cărei costuri se ridică la sute de mii de euro, potrivit secretarului de stat în MAI, Raed Arafat.

Pe măsură ce s-au scurs zilele de la dispariţia sportivului, căutările s-au extins în opt judeţe care au fost luate la pas de peste 1.000 de pompieri detaşaţi din nouă judeţe, jandarmi, salvamontişti şi voluntari. Alături de elicopterele MAI şi MapN au participat mai multe aeronave ale Aeroclubului României, un elicopter privat şi două drone ale unor voluntari. 

„Costurile unei căutări de acest gen sunt foarte mari, mai ales pe calea aviatică se ridică la sute de mii de euro. Dar căutarea-salvarea este una dintre misiunile pe care orice stat le face când are astfel de situaţii, până ce se convinge că a făcut absolut orice este necesar ca să găsească nava sau persoana care este dispărută. Există fonduri care sunt prevăzute, dar nu există buget-limită, pe care atunci când îl atingem, să oprim căutarile. Acest lucru nu s-a pus niciodată în discuţie, dar există într-adevăr toate aspectele pe care le calculăm despre oportunitatea şi necesitatea unui mijloc de căutare la un anumit moment. Poţi să spui că acest mijloc nu mai este necesar, pentru că l-am folosit în toate zonele şi nu am găsit nimic“, a spus Raed Arafat, la Predeal.

De altfel, familia planoristului a transmis un mesaj de mulţumire pentru eforturile depuse pentru găsirea pilotului. 

„Am urmărit personal desfăşurarea căutărilor şi am fost impresionaţi de eforturile depuse de echipele de coordonare, factori de decizie, piloţi, tehnicieni şi personal auxiliar. Am scotocit pădurile împreună cu personalul ISU, Salvamont, pădurari şi voluntari. Am văzut o bună organizare şi am simţit că toţi oamenii implicaţi au înţeles tensiunea prin care trecem. Altruismul tuturor ne-a copleşit. Le mulţumim din suflet pentru tot efortul. Mulţumim, de asemenea, Aeroclubului României, personalului MAI şi MApN şi voluntarilor care s-au implicat cu propriile aeronave, parapante sau alte mijloace tehnice. Chiar dacă timpul este cumva împotriva noastră, noi vom continua căutările cu orice mijloace şi oricâte sacrificii”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de unul dintre fiii pilotului.

De asemenea, familia a mai anunţat că a fost creată o pagină de Facebook, intitulată „Să-l găsim pe Mircea Crăciun”, unde colegii acestuia să poată posta opinii referitoare la traseele pe care ar putea fi căutat pilotul. 

Super drona

Una dintre dronele care au participat la operaţiunea de salvare aparţine unei companii care a oferit voluntar inclusiv o echipă de specialişti pentru această misiune. Aparatul a survolat zeci de kilometri din zona vârfului Ţigăi şi a Lacului Tărlung din Braşov şi a colectat din aer mii de fotografii de mare precizie, preluate de ISU pentru a fi analizate. 

Misiune permanentă de căutare

Peste 900 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au continuat joi să îl caute pe planoristul dispărut în munţi în urmă cu mai bine de o săptămână. Cei mai mulţi, peste 300, au fost concentraţi în judeţul Braşov, pe şase trasee stabilite de autorităţi. 

De asemenea, căutări intense au avut loc şi în Covasna, Harghita, Bacău, Buzău şi Vrancea, iar salvatorii din judeţele Argeş şi Prahova au trecut la căutări de rutină, după cum a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Raed Arafat, secretar de stat în MAI.  

Jandarmilor, pompierilor şi salvamontiştilor care participă la acţiunea de salvare li s-au alăturat şi cele câteva drone performante care le permit celor din centrul de comandă să analizeze capturile făcute de aparatura donată de două firme, una care fabrică astfel de dispozitive şi alta care utilizează frecvent asemenea aparatură.  

„Deja analizăm mai multe fotografii, iar dacă apare ceva suspect, ne folosim de mijloacele terestre sau aeriene pentru a vedea ce este. Momentan, sunt 1.000 de persoane care participă la căutări, care vor continua şi zilele următoare. În fiecare seară stabilim, prin videoconferinţă, planul de bătaie pentru ziua următoare. Până ce nu vom finaliza căutările în zonele proiectate de noi nu vom opri această operaţiune. Dacă nu-l găsim, atunci jandarmii şi salvamontiştii vor avea o misiune permanentă de căutare”, a precizat medicul. 

Potrivit acestuia, familia pilotului participă activ la căutări, iar în cursul zilei de miercuri, o prietenă apropiată a planoristului, la rândul ei pilot de planor, a mers în centrul de comandă stabilit de MAI pentru a discuta cu autorităţile şi pentru a le pune la dispoziţie expertiza sa.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite