Închisoare pentru cei care refuză să facă muncă în folosul comunităţii

Proiectul legislativ ce prevede pedepse cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani pentru cei care nu efectuează munca în folosul comunităţii, proiect iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD, a fost adoptat tacit de Senat, urmând să ajungă pe agenda Camerei Deputaţilor, care este fond decizional.

Iniţiatorii, în total 54 de parlamentari PSD printre care şi ministru Afacerilor Interne, Carmen Dan, susţin că actuala lege se află într-un soi de cerc vicios.

„Mai exact, o persoană care comite o contravenţie este amendată, şi dacă nu plăteşte, amenda se transformă în decizie de efectuare a unor ore de muncă în folosul comunităţii, care nu sunt făcute, aşa că persoana respectivă este din nou amendată, iarăşi nu plăteşte, şi tot aşa, până intervine, eventual, prescripţia faptei. Legea ar trebui să instituie pedepse mai aspre, pentru cei care ignoră cu desăvârşire prevederile legale, liniştiţi fiind pentru că nu au venituri şi bunuri care să fie executate silit pentru recuperarea sumelor datorate”, spun iniţiatorii.

Specialiştii juridici sunt de părere că această modificare deşi benefică poate avea totuşi consecinţe neprevăzute. „Sunt de acord cu această propunere, şi cred că în momentul în care această modificare va fi adoptată cu siguranţă vom vedea mai mulţi doritori să-şi plătească datoriile faţă de societate. Vorbim de latura preventivă a legii, iar în acest caz cred că efectele ei vor fi vizibile”, a declarat avocatul Adrian Cuculis. Acesta a subliniat că totuşi există un risc ca unele consecinţe să scape de sub control. „Poate să fie o altă chestiune care să scape de sub control. În contextul în care pedepsele sub 5 ani pentru fapte lipsite de violenţă se vor executa la domiciliu, dispunem de resursele necesare sa-i supraveghem şi pe toţi cei care nu fac muncă în folosul comunităţii?”.

În plus, alţi jurişti se întreabă dacă nu cumva ar fi existat alte alternative mult mai eficiente în locul acestei ameninţări cu închisoarea. „Reglementarea arată că pentru funcţionarul statului e mai simplu să stai în birou. Nu avem un sistem fiscal prin care să identificăm bunurile şi veniturile persoanelor si e mai simplu astfel să-i ameninţăm cu închisoarea. Cât de serioasă e ameninţarea asta? Pe de o parte eliberăm persoane condamnate pentru infracţiuni grave că nu avem locuri în puşcării şi spunem că-i băgăm la arest pe cei care nu-şi plătesc parcarea? Existau alternativ mai puţin drastice şi mai eficiente în a-i face pe oameni să-şi plătească amenzile, căci despre asta e vorba, o altă încercare a statului de a strânge bani”, a declarat Sergiu Bogdan, lector la Universtitea Babes-Bolyai. În România, anul trecut, sub un sfert dintre persoane şi-au plătit amenzile rutiere.

Iniţiativa legislativă propune modificarea art. 287 din Legea nr. 289/2009 privind Codul penal, prin introducerea unui nou alineat: „Nerespectarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a aplicat sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii săvârşită prin neprezentarea la primar pentru luarea în evidenţă şi executarea sancţiunii, sustragerea de la executarea sancţiunii după începerea activităţii sau neîndeplinirea îndatoririlor ce revin la locul de muncă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani”.

Pe de o parte eliberăm persoane condamnate pentru infracţiuni grave că nu avem locuri în puşcării şi spunem că-i băgăm la arest pe cei care nu-şi plătesc parcarea